O poveste de la mijlocul anilor '80 exemplifică cel mai bine cum funcţionează modelul politic suedez. După moartea premierului ţării, văduva acestuia s-a prezentat la birouri cu o cutie plină cu pixuri marcate cu cuvintele "Proprietatea Trezoreriei". Pentru că acestea nu mai aveau cum să fie folosite de soţul ei, femeia a considerat corect să le restituie.

Publicitate

Venind spre vremurile actuale, aflăm că sistemul nu s-a schimbat deloc. Corupţia și folosirea incorectă a fondurilor publice sunt extrem de rare, iar privilegiile politicienilor, puţine.

Miniştrii folosesc şoferul şi secretara instituţiei pe care o reprezintă, nu au personal alocat lor în mod special. Doar premierul suedez are dreptul la o locuinţă de serviciu. Parlamentarii care locuiesc la peste 50 de kilometri pot închiria o proprietate a statului de până în 40 de metri pătraţi şi care costă până la 900 de euro. Ei nu primesc bani pentru secretare sau consilieri şi nici sume suplimentare pentru deplasări. Beneficiază doar de transport public gratuit. Imaginați-vă un parlamentar român în autobuz. Nici măcar consilierii locali nu calcă vreodată în mijloacele de transport în comun.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

"Eu îi plătesc pe politicieni. Nu văd niciun motiv ca banii contribuabililor să fie folosiţi pentru a le asigura o viaţă de lux", spune un plătitor de taxe suedez.

În total, un parlamentar suedez costă contribuabilii doar o sumă de două ori mai mare decât salariul mediu pe economie. În România, sumele totale cheltuite pentru un ales al poporului se ridică la 19 salarii medii pe economie.

Contribuabilii suedezi pot supraveghea personal activităţile şi cheltuielile aleşilor. Centrul documentelor oficiale ale guvernului pune la dispoziţia oricărui cetăţean mailuri oficiale, declaraţiile de avere şi chiar informaţii despre licitaţiile publice. Detaliile merg până acolo încât se poate găsi chitanţa de la masa de prânz a premierului cu preşedintele Băncii Centrale, document care arată ce au mâncat sau au băut cei doi.

Publicitate

"Principiul transparenţei este o unealtă pentru controlul puterilor. Modelul suedez nu este perfect, dar este, poate, cel mai deschis din lume", spune un jurnalist suedez.

Parlamentarii suedezi nu se bucură nici de imunitate. În ianuarie 2017, trei oficiali au fost arestaţi după o investigaţie care a arătat că au folosit bunurile publice în interes propriu.

Monarhie constituțională

Suedia este o monarhie constituţională. Din 1971, Parlamentul ţării este unicameral şi are 349 de membri, aleşi prin vot direct şi proporţional, ei reprezentând 9,2 milioane de cetăţeni. Regele îndeplineşte doar funcţii ceremoniale, cele politice fiind preluate de Purtătorul de Cuvânt al Parlamentului.

Publicitate

Statul este conceput că un sprijin pentru toţi cetăţenii săi, care sunt trataţi echitabil prin intermediul unor servicii sociale consistente, bazate pe o economie solidă. Aceste servicii sunt asigurate tuturor gratuit, indiferent de venituri sau clasa socială. În schimb, taxele sunt mari, dar ele se întorc sub formă de pachete de asistenţă socială.

Această relaţie între stat şi cetăţeni face că alegerile să fie extrem de importante pentru suedezi. Conform statisticilor, peste 30% dintre ei sunt membri în diverse partide şi peste 80% sunt membri de sindicat.

Prezenţa la alegerile organizate la fiecare 4 ani este de peste 80%. Suedezii consideră dezbaterile politice şi prezenţa la vot esenţiale pentru democraţie.

Publicitate

Parlamentarii dormeau pe canapelel din birouri

Ţară este condusă de clasa politică, nu de rege, iar suedezii sunt extrem de implicaţi şi de atenţi la activitatea depusă de cei cărora le dau votul, motiv pentru care aceştia nu au privilegii şi nici nu beneficiază de condiţii de lux.

Până în 1990, în Suedia nici nu existau locuinţe puse gratuit la dispoziţia parlamentarilor. Aceştia obişnuiau să doarmă pe canapelele din birourile lor, situate în clădirea Parlamentului.

În prezent, parlamentarii suedezi au la dispoziţie garsoniere deţinute de stat, cu o suprafaţă de circa 40 de metri pătraţi. Singură camera este folosită atât că living, cât şi că dormitor. Spălătoria este comună, iar demnitarii trebuie să se programeze din timp dacă vor să îşi spele aşternuturile.

Publicitate

Sunt şi parlamentari care trăiesc într-un spaţiu chiar mai mic, de doar 18 metri pătraţi. În aceste cazuri, inclusiv bucătăria este împărţită în comun. Nu există personal de serviciu, iar regulile sunt stricte: "Păstraţi curăţenia".

Biroul unui parlamentar are circa 18 metri pătraţi. Demnitarii nu au secretare sau consilieri, nici maşini de serviciu cu şofer.
Reşedinţa oficială a premierului suedez nu depăşeşte circa 300 de metri pătraţi. Nici acesta nu beneficiază de personal de serviciu. Mai mult, purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat că premierul îşi calcă singur cămăşile şi îşi spală singur rufele, la fel că orice simplu cetăţean.

Publicitate

Surse: realitatea.net,  timpul.md, sweden.se

Foto: sweden.se