Modificări la Codul fiscal și la Codul de procedură fiscală. Reguli la regimul fiscal al autoturismelor de serviciu și telemuncă

În Monitorul Oficial din 21.12.2020 au fost publicate două legi importante care aduc modificări Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală (Legea 295 şi Legea 296).

Articolele de lege publicate reglementează mai multe aspecte cu privire la distribuirea impozitului pe profit la nivelul grupurilor fiscale, modul de plată al TVA, regimul fiscal al autoturismelor de firmă utilizate 50 % în interes personal. Legea mai stabilește și modul în care angajatorul poate deconta o anumită sumă în cazul utilizării sistemului de telemuncă.

Cele mai semnificative măsuri fiscale astfel introduse sunt:

1. Definirea noţiunii de grup fiscal în domeniul impozitului pe profit şi a regulilor de consolidare fiscală a profitului la nivel de grup. Fiecare membru al grupului fiscal va determina rezultatul fiscal în mod individual, iar rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se va determina prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal. Rezultatul fiscal consolidat pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal consolidat negativ este pierdere fiscală.

2. Decalarea termenului pentru depunerea declaraţiei unice – noul termen oficial este 25 mai (anterior termenul era 15 martie).

3. Creşterea plafonului pentru aplicarea TVA la încasare de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei. Această măsură va da posibilitatea unui număr mai mare de companii să colecteze TVA în momentul încasării facturii de la client iar la achiziţii să deducă TVA doar în momentul plăţii facturii către furnizor.

4.Se clarifică regimul fiscal al utilizării în regim mixt a autoturismului pe firmă, mai precis al celor 50% utilizaţi în scop personal, în cazul microîntreprinderilor şi plătitorilor de impozit specific. Avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în proprietatea sau folosinţa persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntre­prinderilor sau impozitul specific unor activităţi nu sunt supuse impozitului pe venit şi nici contribuţiilor sociale, aşa cum se putea interpreta analizând legislaţia existentă.

5. În ce priveşte telemunca, s-a introdus prin Codul fiscal posibilitatea ca angajatorul să deconteze salariaţilor în telemuncă o sumă de până la 400 lei pe lună, fără să fie necesare documente justificative. Concret, nu vor fi supuse impozitului pe venit, CAS şi CASS sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electri­citate, încălzire, apă şi abonamentul de date şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

6. Ajustările pentru deprecierea creanţelor devin deductibile în procent de 100% (anterior procentul era 30%), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
• nu sunt garantate de altă persoană;
• sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribua­bilului.

7. Nu se vor cuprinde în baza impozabilă a impozitului pe veniturilor microîntreprinderilor dividendele primite de la o persoană juridică română.

8. Nu este considerată venit impozabil şi nu se supune nici contribuţiilor sociale, acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică.

9. La venituri din chirii se introduce prevederea că în situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

Până în prezent, în situaţia în care chiria se stabilea în valută se lua în calcul cursul valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere, ceea ce făcea calculul și declararea mult mai complicate.