Modificări propuse la Codul silvic, contestate de organizaţiile de mediu. Acestea reclamă prevederi ce ar legaliza defrişarea pădurilor

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, iniţiat pentru asigurarea conservării şi gestionarea durabilă a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere a generat reacţii din partea a două organizaţii independente de mediu. Potrivit acestora, prin modificările propuse s-ar legaliza defrişarea pădurilor. Concret, prin schimbarea Codului Silvic, anumite terenuri forestiere vor putea fi trecute în regim intravilan şi astfel devin suprafeţe construibile, iar deciziile privind acest aspect revin Ocoalelor Silvice şi autorităţilor de mediu.

Actul legislativ a fost adoptat de Senat, în 20 octombrie 2011, iar Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au propus plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Raportul de adoptare al acestuia, la 1 noiembrie.

Două organizaţii independente de mediu – WWF Romania (World Wide Fund for Nature) şi Coaliţia pentru Mediu din România – solicită oprirea acestui proiect, pe motiv că ar crea cadru legal pentru degradarea pădurilor, din considerente strict economice şi ignorând principiile unei gospodăriri durabile. Mai mult, reprezentanţii acestora susţin că Parlamentul a îngreunat sau chiar a blocat accesul la anumite informaţii, în acest context.

Vă prezentăm în continuare amendamentele formulate de Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor, care sunt contestate de organizaţiile de mediu:

„Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: Punctul (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), posibilitatea anuală de produse principale poate fi depăşită în situaţiile impuse de evoluţia stării de regenerare, la propunerea ocolului silvic şi cu avizul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi în situaţiile impuse de recoltarea obligatorie a volumului de lemn rezultat din produse accidentale I. În situaţia în care volumul arboretelor puternic afectaţi de calamităţi naturale este mai mare decât posibilitatea anuală, aceasta poate fi depăşită cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Volumul prevăzut la alin. (10), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.”

„Art. 20 Amenajamentele silvice şi modificările aduse acestora nu se supun procedurii de evaluare de mediu/evaluării impactului asupra mediului/evaluării adecvate/autorizării de mediu şi nici avizării administratorului sau custodelui ariilor naturale protejate sau siturilor comunitare.”
„La articolul 7, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: Este interzisă includerea fondului forestier în intravilan, cu excepţia fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice, precum şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, care în baza planurilor urbanistice, sunt transformate în păduri – parcuri.”

Cele două organizaţii motivează că:

„Noul Cod Silvic încalcă flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 8, 4 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind practic posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). Prin aceasta se va da undă verde pentru epuizarea pădurilor României pentru a răspunde cererii tot mai mari de masa lemnoasă.

În absenţa unor norme silvice care să reglementeze măsurile de conservare în arii protejate, modificările propuse de comisie pot conduce la inadvertente majore între obiectivele pentru care au fost desemnate ariile protejate şi amenajamentele silvice.

În varianta includerii pădurilor în intravilan, problema scoaterilor din fond forestier devine incontrolabilă. Astfel se aduc prejudicii grave principiilor care stau la baza gestionării durabile a pădurilor, precum asigurarea integrităţii fondului forestier şi a permanenţei pădurii (Art. 5, lit. b).”

Acestea mai precizează că, odată incluse în intravilan, pădurile se vor supune Legii nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, astfel încât până la 10% din aceste suprafeţe vor putea fi afectate de construcţii, pentru realizarea obiectivelor pentru activităţi socioculturale.

O campanie pentru oprirea proiectului de modificare a Codului silvic se desfăşoară şi pe reţelele de socializare.

Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii din Camera Deputaţilor, iniţiatoarea amendamentelor este formată din 24 de membri (inclusiv preşedinte, vicepreşedinţi şi secretari), printre care se regăseşte şi deputatul de Alba, Corneliu Olar.

Puteţi consulta aici proiectul de modificare a Codului Silvic.