Nicolae Cristea, patronul Carmes Alba, ACHITAT în dosarul de fraudă cu fonduri europene de peste 2 milioane de euro. Decizie la Tribunalul Alba

Omul de afaceri Nicolae Cristea, patronul Carmes Alba SRL Mesentea, a fost achitat de Tribunalul Alba în dosarul de fraude cu fonduri europene de peste 2 milioane de euro. Instanţa a considerat că “fapta nu există”, însă decizia nu este definitivă, existând posibilitatea de contestare la Curtea de Apel Alba Iulia.

Reamintim că Nicolae Cristea a fost trimis în judecată în 2012, pentru fraudă din fonduri europene, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia. Acesta a fost acuzat de procurori că, în calitate de administrator al Carmes SRL – un abator construit din fonduri europene în localitatea Mesentea, ar fi folosit documente false, incomplete sau inexacte, prin care a obținut sume de bani din bugetul general al Comunității Europene.

În documentul de acuzare al DNA  se arată că “SC Carmes Alba SRL a devenit beneficiara proiectului intitulat <Abator bovine, porcine, ovine secţia de tranşare şi fabrică preparare de carne>, finanţat prin fonduri SAPARD. În cadrul acestui proiect, în cursul anului 2009, Nicolae Cristea, în calitate de administrator al societăţii beneficiare, a prezentat Autorităţii Contractante mai multe înscrisuri falsificate, cu conţinut inexact, incomplet sau falsificat (procese verbale, raport de execuţie, declaraţii de conformitate) în care a atestat, în mod nereal, că mai multe autovehicule achiziţionate în cadrul proiectului au fost predate. În realitate, reprezentantul societăţii care ar fi trebuit să livreze autovehiculele fusese angajat la o altă societate comercială controlată de inculpat”.

Nicolae Cristea a fost acuzat de înțelăciune cu consecințe deosebit de grave și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, iar în paginile rechizitoriului, procurorii arată cum s-a realizat în fapt achiziționarea în cadrul proiectului a autovehiculelor și care este relația dintre Cristea și reprezentantul societății care ar fi trebuit să livreze autovehiculele.

Citește integral documentul de acuzare al DNA RECHIZITORIU NICOLAE CRISTEA

Ministerul Agriculturii, prin Agenţia de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10,53 milioane lei (aproximativ 2,25 milioane euro) reprezentând valoarea acordată pentru întregul proiect al societăţii Carmes Alba SRL Mesentea. În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile şi mobile aparţinând inculpatului. Prin soluţia din 24 noiembrie 2014 s-a decis şi anulare măsurilor asiguratorii impuse de anchetatori.

Abatorul din Mesentea. o localitate care aparţine de comuna Galda de Jos, a fost construit în anul 2008, fiind considerat la acea vreme cel mai mare abator pentru bovine din Transilvania. Valoarea  investiției a fost de aproape 6 milioane de euro. Din iunie 2011, firma a intrat în insolvenţă, din cauza problemelor financiare.

În 2013, societatea a activat în profit cu un număr de aproape 57 de angajaţi. Carmes Alba SRL a avut o cifră de afaceri de 19,3 milioane de lei şi un profit de circa 9.500 lei. Datoriile la finalul anului 2013 erau de aproximativ 21 milioane de lei.

Nicolae Cristea nu a intrat pentru prima dată în vizorul procurorilor. În anul 2000, Publirom Press SA – firmă controlată de Nicolae Cristea și fratele acestuia, Petru Cristea, a lansat un concurs în colaborare cu TVR la care au fost anunțate premii de peste 30 miliarde lei. Concursul era organizat pe baza unor taloane și cărţi poştale – felicitări cu imaginea vedetei, pe atunci a TVR, Andreea Marin și se numea “MARELE CONCURS AL REVELIONULUI 2001″. Potrivit informațiilor apărute în mai multe publicații locale și naționale, tirajul iniţial de 4 milioane bucăţi taloane şi un milion de felicitări a fost modificat la 8 milioane taloane şi 5 milioane de felicitări, iar 837 de persoane ar fi trebuit să primească premii, constând în 3 autoturisme Mercedes,  trei premii în valoare de un miliard de lei fiecare, 30 Dacii Nova, 300 de premii a câte 10 milioane lei şi 3.000 de premii a câte un milion lei.  Regulamentul de concurs era tipărit pe cărţile poştale, în acesta fiind inclusă mențiunea că fericiții  “câştigători vor fi desemnaţi, prin tragere la sorţi, în noaptea de Revelion, în faţa publicului, într-un show televizat”. De asemenea, lista câştigătorilor trebuia să fie publicată într-un ziar național, la patru zile după “marea tombolă televizată”. Tragerea la sorți, tombola, nu a mai avut loc în noaptea de revelion, iar milioane de români au rămas atunci doar cu banii dați pe cărțile poștale. Valoarea prejudiciului reclamat a fost de peste două miliarde de lei. Rezultatele anchetelor de atunci au rămas învăluite în mister. După Marele concurs al Revelionului 2001, patronii Publirom Press aveau de gând să organizeze un alt joc : “Teleruleta Miliardelor”.