Noi prevederi la Legea Zilierilor aplicabile din luna iunie. Detalii despre plata muncitorilor, categoriile de activitate şi drepturi

În luna martie au fost introduse modificări în Legea zilierilor, iar acest tip de relație de muncă a înregistrat o creştere pentru că a permis companiilor să scadă costurile. Pentru muncă ocazională, e datorat doar impozit pe venit. Modificările făcute legii vor fi aplicabile din iunie, iar asta ar putea pune presiune pe angajatori. Practic, legea prevede anumite activități ocazionale ce pot fi desfășurate de către diverse persoane, fără a fi nevoie de încheierea unui contract individual de muncă.

Din punct de vedere fiscal, pentru muncă ocazională prestată de zilier se datorează doar impozitul pe venit, în procent de 16%. Dar această formă de impozitare, care aduce „angajatorului“ facilitatea de a nu plăti și alte taxe și contribuții sociale, vine cu un minus pentru zilier, respectiv faptul că muncește în această calitate nu-i conferă calitatea de contribuabil în sistemul asigurărilor sociale.

Intervalul orar minim pentru care o persoană poate presta o activitate ocazională este de opt ore. Chiar dacă activitatea desfășurată de zilier este sub opt ore, plata se făcea ca pentru o zi întreagă de muncă.

Pentru că există posibilitatea unor abuzuri, și anume folosirea zilierilor în locul angajaților cu contract individual de muncă, pornind de la oportunitatea de taxare mult mai avantajoasă oferită de această lege, au fost introduse și limitări. Astfel, o persoană nu poate lucra pentru un beneficiar mai mult de 90 de zile cumulate într-un an calendaristic.

În ceea ce privește remunerația zilierilor, începând cu 17 iunie, au fost aduse modificări în favoarea lor, care primeau până la această dată o sumă cuprinsă între doi şi zece lei/oră. Noua lege stabilește doar un prag minimal de 5,3 lei/oră, echivalentul salariului minim brut orar.

Pornind de la motivația oficială de aliniere la piață europeană a muncii, dar având ca principal target creșterea veniturilor la bugetul de stat, în paralel cu noul Cod al muncii, în aprilie 2011 a apărut Legea 52, Legea zilierilor.

Pentru că, pe lângă efectul de trecere în legalitate a multor activități desfășurate la negru, legea a creat și posibilitatea diminuării unor costuri pentru companiile care se pliază pe condițiile prevăzute de lege pentru utilizarea zilierilor, din momentul introducerii până în prezent s-a înregistrat o creștere susținută în utilizarea acestui tip de relație de muncă.

Ulterior au fost aduse și modificări importante asupra prevederilor inițiale, în noiembrie 2013 și în martie 2014, cu aplicabilitate din 17 iunie.

Detalii despre angajare, plată şi munca prestată

Zilierul este persoana fizică aptă de muncă, angajat prin acord verbal pentru a desfășura activități necalificate, cu caracter ocazional, pentru un beneficiar. Nu este necesară încheierea unui contract de muncă sau a vreunui act scris. Astfel, relaţiile de muncă ar urma să se bazeze mai mult pe încredere, pentru că atât zilierul cât şi beneficiarul pot oricând să renunțe la activitate, fără vreo penalitate.

Pentru munca ocazională prestată de zilier se datorează doar impozitul pe venit (16%), iar, pentru a veni în sprijinul persoanelor care doresc să beneficieze de asigurările sociale de stat, a fost introdusă posibilitatea de a primi indemnizația de șomaj, dar și asumarea răspunderii beneficiarilor în cazul accidentelor de muncă, în cazurile extreme aceștia fiind obligați inclusiv la plata ajutorului de înmormântare.

Intervalul orar minim pentru care o persoană poate presta o activitate ocazională este de opt ore. Chiar dacă munceşte mai puţin timp într-o zi, este plătit pentru întreaga prestaţie. Pentru a preveni situaţii în care, de exemplu, zilierii pot fi folosiţi în locul angajaților cu contract individual de muncă, s-a stabilit limita de 90 de zile cumulate într-un an calendaristic.

De asemenea, beneficiarul trebuie să înființeze Registrul de evidență a zilierilor și să-l completeze în mod corespunzător și cronologic, înainte de începerea activităților. Registrul se tipărește și se înseriază de Imprimeria Națională, iar distribuirea acestuia se face, la cerere și contra cost, de Inspecția Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă. De asemenea, beneficiarul trebuie să asigure instruirea zilnică a zilierului (consemnată într-o fișă de instruire colectivă), să-i plătească acestuia zilnic remunerația (respectiv săptămânal dacă se agreează astfel) și să asigure echipament de protecție adecvat activității desfășurate. Registrul de evidența al zilierilor trebuie predat către Inspectoratul teritorial de muncă din raza unde își are sediul firma, până pe data de 5 a lunii următoare, pentru verificare, în cazul în care au fost prestate servicii în luna respectivă.

Începând cu 17 iunie 2014, a fost stabilit nivelul minim de plată pentru zilieri de 5,3 lei pe oră, echivalentul salariului minim brut orar. Anterior, aceştia primeau între doi şi zece lei/oră.

În ceea ce priveşte categoriile de activitate pentru care se pot folosi zilieri, Legea nr. 18/2014 a adus clarificări chiar prin introducerea de coduri CAEN. Astfel, munca prestată trebuie să corespundă cu obiectul de activitate al firmei. Spre exemplu, dacă societatea nu se ocupă de agricultură sau creșterea animalelor, nu poate beneficia de serviciile persoanelor fizice pe post de zilieri în acest sens.

În cazul serviciilor de publicitate, doar agențiile de publicitate și cele care întreprind servicii de reprezentare media mai sunt eligibile.

 sursa: capital.ro