Noile PLANURI-CADRU pentru LICEU au fost puse în dezbatere publică. Documentul prevede schimbări majore pentru elevi și profesori

Ministerul Educației și Cercetării a lansat vineri procesul de consultare publică pentru noile planuri-cadru destinate liceului. Potrivit MEC, propunerile pot fi trimise la adresa de e-mail consultare@rocnee.ro până la data de 6 martie.

Calendarul dezbaterilor

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat organizarea unei dezbateri naționale care va include patru întrevederi cu prezență fizică, programate astfel:

• București – 11 februarie
• Cluj-Napoca – 14 februarie
• Iași – 25 februarie
• Timișoara – 4 martie
• Ulterior, o dezbatere online va fi organizată pe 6 martie.

DOCUMENT AICI: Planul cadru pentru liceu 2026-2027 – Consultare Publica

Procesul de elaborare a planurilor-cadru

Daniel David a explicat că realizarea și aprobarea noilor planuri-cadru pentru liceu reprezintă doar primul pas dintr-un proces educațional complex.

Următoarele etape includ:

• Elaborarea programelor școlare pentru disciplinele obligatorii (finalizare preconizată pentru toamna anului 2025).
• Inițierea redactării manualelor moderne, incluzând variante digitalizate.
• Formarea profesorilor pe metode educaționale moderne.

Structura planurilor-cadru

Noile planuri-cadru vor respecta legislația națională și bunele practici internaționale, adaptate la contextul național. Acestea sunt structurate astfel:

1. Trunchiul comun (50%)

• Asigură cultura generală și dezvoltarea competențelor-cheie.
• Ponderea scade de la 65% la clasele IX/X la 35% la clasele XI/XII.
• Cuprinde 15 discipline la clasele IX/X și 9 discipline la clasele XI/XII.

2. Curriculum de specialitate (35%)

• Dezvoltă competențele specifice profilului/specializării profesionale.
• Ponderea crește de la 25% la clasele IX/X la 45% la clasele XI/XII.

3. Curriculum la decizia elevului (15%)

• Oferă flexibilitate, permiȒând elevilor să aleagă discipline suplimentare.
• Ponderea crește de la 10% (1-3 ore) la 20% (5-8 ore).

Durata anului școlar și structura orelor

• Anul școlar va avea 36 de săptămâni (34 săptămâni pentru clasa a XII-a).
• Se vor păstra programele „Săptămâna verde” și „Școala altfel”.
• Numărul maxim de ore săptămânal recomandat: 30.
• Numărul total de zile de școală: 180 la clasele IX/XI și 170 la clasa a XII-a.
• Numărul de ore pe an: 1080 la clasele IX/XI și 1020 la clasa a XII-a.

Din documentul analizat, se observă că au fost introduse următoarele discipline noi în planul-cadru pentru liceu:

Discipline obligatorii noi:

1. Istoria evreilor. Holocaustul – O disciplină nouă introdusă prin lege, ce va fi studiată în context istoric general​
2. Istoria comunismului din România – Introducerea acestei discipline este prevăzută prin legislație​
3. Educația financiară – Devine disciplină obligatorie, integrată în oferta națională​
4. Educația juridică – O nouă disciplină destinată dezvoltării cunoștințelor despre sistemul legal și drepturile cetățenilor​
5. Elemente de educație antreprenorială – Parte a curriculumului național, inclusă pentru dezvoltarea gândirii economice și de afaceri
6. Autocunoaștere și autoreglare personală – Materie menită să sprijine dezvoltarea personală a elevilor
7. Stil de viață sănătos – Disciplină care pune accent pe sănătate fizică și mentală

Opționale noi disponibile în oferta națională și la decizia școlii:

• Istoria filmului românesc – Opțional disponibil pentru clasa a XI-a.
• Istoria filmului universal – Opțional pentru clasa a XII-a.
• Noțiuni de casting – Opțional disponibil pentru oricare dintre anii de liceu.
• Spectacologie – Opțional pentru clasele a XI-a și a XII-a.
• Estetică teatrală – Opțional destinat clasei a XI-a.
• Principii de analiză a creației artistice – Opțional pentru clasa a XII-a.
• Elemente de teatru muzical – Disponibil ca opțional pentru toți cei patru ani de liceu.
• Utilizarea tehnologiilor în arte – O disciplină nouă care vizează aplicarea tehnologiei în domeniul artistic.
• Armonie și expresivitate corporală – Nouă disciplină pentru clasele a IX-a și a X-a.
• Introducere în biostatistică și bioinformatică/Genetica populațiilor – Opțional nou destinat specializărilor din științele naturii.
• Literatura science-fiction – Nouă disciplină opțională destinată elevilor pasionați de literatură și scriere creativă.

Discipline modificate sau cu conținut nou integrat:

• Limba și literatura română – Va include unități de învățare pentru gramatică, mai ales la clasele a IX-a și a X-a.
• Disciplinele socio-umane – Se vor reconfigura pentru a include domenii precum dezvoltarea personală, economie și filosofie.
• Educația tehnologică și antreprenorială – Va integra și elemente din educația digitală și economia sustenabilă.

Impactul asupra profesorilor

Se estimează o creștere a numărului de norme didactice cu 1,08% – 4,86%, cu efecte pozitive asupra cadrelor din învățământul tehnologic și teoretic. Impactul asupra normelor din învățământul vocațional va fi minim, sub 2%.

Implementarea noului curriculum

• Noile planuri-cadru vor intra în vigoare pentru elevii de clasa a IX-a din anul școlar 2026-2027.
• Prima generație va susține noul examen național de bacalaureat conform Legii 198/2023.
• Elevii claselor a X-a – a XII-a/a XIII-a din acel an vor continua pe actualul curriculum.

Planuri-cadru pentru trasee specifice

Vor fi elaborate planuri-cadru distincte pentru:

• învățământul minorităților naționale
• învățământul liceal special
• învățământul seral și cu frecvență redusă
• învățământul bilingv
• Programul „A doua șansă”
• Alternative educaționale

Acestea vor fi dezvoltate pe baza planurilor-cadru finale, rezultate în urma consultării publice și dezbaterilor naționale.

Aspecte esențiale ale reformei curriculare

Conform documentului oficial de consultare publică:

• Se pune accent pe flexibilitate și adaptabilitate pentru fiecare profil de liceu.
• Curriculumul tehnologic va integra calificări profesionale de nivel 3 și 4.
• Învățământul dual va fi extins la întreg parcursul liceal tehnologic.
• Educația pentru carieră și orientarea profesională vor fi incluse în mod constant pe parcursul liceului.

Noile planuri-cadru sunt rezultatul colaborării cu experți educaționali și reprezintă un pas semnificativ în modernizarea sistemului educațional românesc

Documentul oficial conține mai multe informații detaliate despre planurile-cadru pentru învățământul liceal, incluzând următoarele aspecte relevante:

1. Direcții de dezvoltare a planurilor-cadru

• Se urmărește creșterea predictibilității și a echității în învățământ.
• Accent pe adaptabilitate și flexibilitate, cu opțiuni de schimbare a traseului educațional.
• Curriculumul este centrat pe competențe-cheie, astfel încât absolvenții să fie mai bine pregătiți pentru piața muncii sau studiile superioare.

2. Nivelurile de suport pentru educație și formare

• Curriculumul este structurat pe trei segmente: Trunchiul comun, Curriculumul de specialitate și Curriculumul la decizia elevului (CDEOȘ).
• Se asigură compatibilitatea cu standardele internaționale ISCED pentru o mai bună recunoaștere a studiilor.

3. Planuri-cadru specifice pentru fiecare filieră și profil

• Documentul detaliază structura fiecărei filiere (teoretică, tehnologică, vocațională).
• În cadrul filierelor sunt specificate disciplinele obligatorii și opționale, precum și ponderea lor în totalul orelor de studiu.
• Există mențiuni clare despre modificările aduse profilurilor tehnologic și vocațional, inclusiv integrarea învățământului dual.

4. Flexibilitate și personalizare a traseului educațional

• Elevii vor putea alege discipline suplimentare pentru aprofundare.
• Învățământul tehnologic oferă posibilitatea obținerii de certificări profesionale încă din timpul liceului.
• Examenele de bacalaureat vor avea un grad mai mare de personalizare, permițând elevilor să aleagă discipline relevante pentru traseul lor profesional.

5. Implicații asupra profesorilor și infrastructurii școlare

• Creștere a numărului de norme didactice, în special în domeniul tehnologic.
• Mai multă autonomie a școlilor în organizarea curriculumului și în alegerea disciplinelor din oferta națională.

6. Monitorizare și revizuire periodică

• Procesul de implementare va fi evaluat constant, iar ajustările se vor face pe baza feedback-ului din teren.
• Se pune accent pe inovație educațională, inclusiv utilizarea tehnologiei în predare.