Noutăţi din anul şcolar 2017-2018: Postări online şi chiar sms-uri, în locul operelor clasice, la orele de literatură

Pentru anul şcolar 2017-2018, sunt propuse o serie de noutăţi menite să facă orele de literatură de la şcoală mai puţin plictisitoare. Profesorul va avea libertatea să-i înveţe pe elevi fabulele lui Caragiale sau pe cele ale lui La Fontaine. Se vor studia postări online şi chiar sms-uri ori Harry Potter în defavoarea Stejarului din Borzeşti.

Din toamnă, elevii de gimnaziu nu vor mai fi obligaţi să citească operele scriitorilor clasici, iar profesorul poate propune texte din literatura universală. Motivul este simplu: noua generaţie de elevi înţelege cu greu scrierea de la începutul secolului al XIX-lea şi nu mai gustă plăcerea cititului, spun iniţiatorii propunerii.

Dacă în actuala programă se precizează că „între texte literare de bază vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române”; în proiectul noii programe se aminteşte că „textele literare și nonliterare originale grupate în jurul unei tematici comune vor fi alese din literatura română și universală, prin raportare la cerințele și la nevoile de instruire ale elevilor. (…) Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să abordeze aplicativ noțiunile de teorie literară”.

Propunerile au generat reacţii diverse din partea cadrelor didactice. Dacă unii susţin că nu este admisibil ca toţi autorii clasici să dispară din curriculă, alţii spun că este importantă dezvoltarea abilităţilor de comunicare pentru elevi.

„Nu se poate ca toţi autorii clasici să dispară din curriculă”, spune Violeta Dascălu, director de şcoală, citat de digi24.ro.

Rodica Zafiu, prof. universitar, membru al comisiei pentru manuale: „Nu cred că e vorba de o izgonire a literaturii din aceste manuale. Sunt schimbări de viziune, de orientare, (…) dar faţă de programele trecute e mai explicit aspectul formării deprinderilor de comunicare, lectură. S-a renunţat la noţuni de teorie literară. De exemplu: demonstraţi de ce e liric sau epic cutare text. Încărcarea mai ales la clasele mai mici, 5-a, a 6-a cu texte din Creangă sau alţi autori de care elevii noştri trebuie să-i ştie şi-i vor studia în liceu, pune mari probleme de înţelegere.”

Nicolae Manolescu, critic literar: „Se pot face clasicii, doar că lăsânad la mintea profesorului există riscul ca profesorul să zică: nu discutăm Răscoala lui Rebreanu, că e prea groasă. Discutăm aşa, o broşurică. Cineva s-a gândit că trebuie schimbată perspectiva asupra limbii şi atunci nu mai vorbim de literatura, clasici, ci vorbim de comunicare (….) Sunt 11 tipuri de comunicare (…) şi literatura e pe locul 9 şi e un tip de comunicare. E o prostie. Îndeplineşte doar o parte dintre condiţiile comunicării. Comunicarea trebuie să fie clară. Literatura, dimpotrivă, e o artă a ambiguităţii, a echivocului. Avea nevoie educaţia românească de o programă şcolară? Da. Avea nevoie, dar nu asta. Este într-o perspectivă greşită care încurajează incompetenţa profesorului”

Potrivit noii programe şcolare, elevii vor studia şi texte nonliterare precum postări online, prospecte sau SMS-uri.

Violeta Dascălu: „Există şi discuţii pe seama SMS-ului. Există această comunicare în viaţa copilului. Şi am colegi care vorbesc despre asta. ÎI distrează pe copii şi realizează că e greşit. Trebuie punctată şi greşeala.”

Rodica Zafiu: „Unii şi-au imaginat că în locul poeziei lui Eminescu se studiază SMS-ul. Apropiem ce învăţăm la şcoală de activităţile cotidiene. (..) Dar e important ca elevii să vadă diferenţele între modul în care scriu un mesaj şi modul în care redactează o compunere.”

sursa: digi24.ro