OPINII | Ce aș face eu pentru Alba dacă aș putea – Alexandru Pereș

Ziarul Alba24.ro a deschis o nouă rubrică, Opinii, deschisă tuturor celor care doresc să se exprime pe subiecte de interes public, din județul Alba. Pentru început, am lansat o invitație politicienilor locali de a face o analiză a situației actuale a județului, de a scoată în evidență ce nu li se pare în regulă și de a spune ce ar face ei pentru ca acele lucruri să se schimbe. Practic, să răspundă, printr-un articol, la întrebarea „Ce aș face eu pentru Alba dacă aș putea?”. Astfel, cei care sunt în Opoziție pot să dea idei celor care sunt la Putere, iar cei de la Putere pot să le arate tuturor ce au de gând să facă.

Primul care a răspuns invitației Alba24.ro a fost senatorul Alexandru Pereș. Vedeți mai jos cum explică el ce ar face pentru județ:

Prin dispozițiile Legii nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a Republicii Socialiste România, județul Alba apărea din părți cedate de 4 regiuni – Cluj, Hunedoara, Covasna și Mureș – autonomă maghiară. Reședința organelor de conducere ale județului era stabilită la Alba Iulia, denumit apoi municipiu, care avea aproximativ 22.000 de locuitori. Iată, deci, că în anul 2014 am sărbătorit 46 de ani de existență în această formulă administrativă.

Noul județ denumit Alba moștenea o industrie interesantă și chiar performantă pe alocuri, cu un suport puternic pentru economia națională a anilor ’60 și ’70.

Întreprinderile mari de stat, cum ar fi Ampelum Zlatna, U.M. Cugir, I.M.A. Aiud, Soda Ocna Mureș, exploatațiile miniere de la Zlatna, Abrud, Baia de Arieș, Ocna Mureș, dar și micile întreprinderi -Mobis Sebeș, I.A.M.U. Blaj, StratusMob Blaj, Montana Câmpeni, Ardeleana Alba Iulia, Mecanica Alba Iulia, Capris Sebeș, Ciserom Sebeș, 4 Ardeal, Moara Bălcescu Alba Iulia, Filatura de Bumbac Abrud, Arieșul Conf Baia de Arieș, Porțelanul Alba Iulia, U.T.E.P.S. Alba Iulia, Refractara Alba Iulia- precum și altele din zona de agricultură, zootehnie și industrie alimentară, au constituit motorul economic al județului Alba și principalii angajatori ca sursă de locuri de muncă la nivel județean.

Din păcate, mare parte din întreprinderile sus-menționate au intrat în lichidare devenind ,,repere istorice”, iar altele sunt în pericol, fiind resuscitate financiar din diferite fonduri, în special private.

Locurile de muncă au devenit o ,,himeră”, mai ales pentru cei care au o pregătire limitată, precum și o vârstă neatractivă pentru angajatori. Noile programe de reconversie a locurilor de muncă nu sunt atractive pentru șomeri și din cauza slabei popularizări sau a neexplicării clare a intențiilor de pe piața muncii.

În cei peste 23 de ani post-revoluționari, economia județului Alba a trecut prin mai multe încercări de ,,resuscitare”. Privatizările, în mare parte, au eșuat, șomajul s-a accentuat, populația a pauperizat, astfel că, acum, în anul 2014, piața muncii nu seamănă deloc cu cea din anul 1990.

Ce consider eu că ar trebui făcut:

În primul rând, un calcul exact al posibilităților și resurselor locale umane și economice!

– Continuarea refacerii și creării infrastructurii pentru populație și investori -drumuri, apă, canalizare în toate localitățile județului- ceea ce înseamnă baza apariției unor investiții chiar locale, precum și posibilitatea apariției unor investitori mari, exemplu Daimler, Bosch, Transavia, Jidvei și altele, care oferă deja ținte clare pentru piața județeană a muncii.

– Apariția ,,marilor vene” de transport, autostrăzile Nădlac-Sebeș-Sibiu, dar și Sebeș-Turda vor fi căile principale pe care pot fi materializate rapid și eficient posibilitățile locale.

– Condițiile moderne – apă, canalizare – fac atractive localitățile județului în marea lor majoritate.

– Continuarea investițiilor pentru utilități, lucru care se întâmplă, dau speranțe și optimism oamenilor.

– Apariția mediului universitar -Universitatea 1 Decembrie 1918- din Alba Iulia a oferit și oferă o perspectivă tinerilor din zonă la o pregătire superioară adecvată, necesară pentru județ și nu numai. Continuarea specializărilor precum și adaptarea la necesitățile și cerințele noi de pe piața muncii ar trebui să preocupe și mai mult mediul academic.

– Folosirea cu o mai mare eficență a resurselor locale poate readuce în județul Alba o agricultură modernă. Condițiile naturale pentru pomicultură, viticultură, zootehnie, ar putea fi o sursă eficientă pentru oamenii locului.

– Relansarea mineritului, dar și grija pentru natură, sunt dorințe clare ale administrației locale, din păcate mai există ezitări care întârzie sau chiar stopează investitorii.

– Trebuie acordată o atenție mai mare exploatărilor pădurilor de pe raza județului Alba.

– O ,,zonă” economică încă neexploatată ar putea fi proiectul de regularizare și punere sub control a cursurilor de ape de pe raza județului Alba.

– Turismul (rural, cultural, religios) este o posibilitate de a se materializa cu o mai mare eficiență și câștig economic, dacă infrastructura și condițiile civilizate sunt realizate.

– Alba oferă condiții optime și pentru recreere și sport, de la Arieșeni la Șureanu și nu numai. Aceste zone pot reprezenta o sursă de venit pentru județ. Crearea zonelor de recreere în orașele și chiar comunele județului este pe cale de a se realiza pentru o mai bună petrecere a timpului liber –la Alba Iulia, Sebeș, Zlatna. Bazine de înot și ștranduri ar trebui să existe în fiecare localitate care oferă o asemenea oportunitate. Avem și comune -exemplu Gârbova de Sebeș, Șpring, Drașov- care deja au în zestre asemenea obiective.

În încheiere, vreau să spun că există o strategie de dezvoltare a județului, care se află în lucru la Consiliul Județean. Mai trebuie doar voință, prioritizare și, desigur, fonduri financiare. Două dintre aceste trei condiții sunt, oarecum, simplu de realizat: prioritizarea și banii! Însă una este esențială, și anume voința. Să vedem dacă o vom putea avea!

Alexandru PEREȘ, senator