Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Palatul Principilor din Alba Iulia va deveni Muzeu al Transilvaniei. Investiție de 21 de milioane de lei


Publicat

Corpul principal al Palatului Principilor, imobil de patrimoniu din Cetatea Alba Carolina, va fi restaurat cu fonduri europene, printr-un proiect al Municipiului Alba Iulia. Potrivit reprezentanților primăriei, administrația are intenția de a amenaja acolo un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din vremea în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei. Revitalizarea corpului principal al clădirii este posibilă datorită unui proiect european în valoare de peste 21,7 de milioane de lei. Lucrările vor trebui finalizate în 2020. 

Palatul Principilor, ridicat în secolul al XV-lea, este considerat de către specialiști cea mai importantă clădire administrativă din Transilvania și îmbină mai multe stiluri arhitectonice: gotic, renascentist și baroc. Edificiul emblematic din Cetatea Alba Carolina şi-a trăit gloria în vremea Principatului Transilvaniei, când timp de peste 150 de ani (1541-1699), soarta regiunii a fost dirijată de la Alba Iulia.

Citește și O nouă piscină la Alba Iulia, din vara anului 2018. Pool Park cu „Water Bar” şi tobogane, la Hotel Astoria

Se înţelege de la sine că reşedinţa principilor a constituit pe parcursul epocii centrul şi cea mai importantă scenă a vieţii politice din Transilvania. Palatul din zilele noastre, aflat în stare de conservare, are șapte corpuri și reprezintă cam 2/3 din ceea ce a fost în epoca premodernă reşedinţa principilor Transilvaniei. Chiar şi astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania.

Muzeu al Principatului Transilvaniei

Funcțiunile propuse prin proiectul amintit sunt culturale și sunt considerate de specialiști potrivite atât pentru clădire ca monument istoric, cât și pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști.

”În primul rând, se dorește amenajarea unui Muzeu al Principatului Transilvaniei. Se vor avea în vedere atât etapele de construcție a clădirii, cât și picturile valoroase din epoci diferite care pot fi conservate in situ. Potrivit istoricilor implicați în cercetarea Palatului, Muzeul ar aduce în atenția publicului larg cel puțin 200 de ani de istorie a Transilvaniei.

Muzeul ar fi locul în care s-ar putea prezenta istoria Principatului Transilvaniei, pe baza unor documente istorice, hărți, planuri, machete, arbori genealogici ai dinastiilor princiare dar şi cu obiecte de artă şi de artă decorativă din secolele XVI-XVIII.

Pentru a fi cât mai interactive, evenimentele istorice ar putea fi prezentate vizitatorilor prin apelarea la metoda modernă a reenactmentului. Și atelierele creative, cum ar fi cele de desen, pictură, proiectare digitală, ar putea ajuta publicul larg să înțeleagă viața la Palat în perioada de glorie a acestuia” se arată într-un comunicat al Primăriei Alba Iulia.

Creșterea numărului de turiști

 

Obiectivele majore ale proiectului vizează conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a Ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia — Centru Expozițional Corp Principal ‘E’, în suprafață de 3113,64 metri pătrați, prin lucrări de consolidare, conservare, restaurare dotări interioare și amenajări expoziționale, în vederea valorificării durabile în acord cu statutul său istoric cu valențe naționale și europene.

Licitația pentru atribuirea lucrărilor este în derulare

Prin proiect, primăria urmărește creșterea constantă a numărul de vizitatori, după finalizarea lucrărilor de restaurare a corpului principal al Palatului Principilor: de la circa 2.000 acum, la 26.000 după primul an de implementare a proiectului și la peste 60.000, după încă cinci ani.

Proiectul este implementat de către Municipiul Alba Iulia și are o valoare totală de peste 21,7 milioane de lei, din care 20,6 milioane de lei, reprezentând 98% din valoarea eligibilă a proiectului, reprezintă finanțare nerambursabilă. Durata de implementare a proiectului este de 67 de luni, până la sfârșitul lunii aprilie 2020.

Istoria uneia dintre cele mai importante clădiri din Transilvania

Amplasat pe locul vechiului palat episcopal şi al Prepozitului înglobând elemente ale acestora, palatul principilor Transilvaniei a fost construit în etape succesive începând cu mijlocul secolului al XIV -lea. În veacul următor cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi în jurul a trei curţi interioare.

După anul 1541, fostul palat episcopal devine locuința reginei Isabella și a principelui Ioan Sigismund, care se rezumă doar a efectua reparațiile necesare noii funcțiuni și de abia după secularizarea averilor bisericești (1556) devine palat princiar în adevăratul sens al cuvântului. Sigismund Bathory (1581-1602) aduce vaste modificări ale ansamblului, închide curtea din mijloc cu lateralele sudică și nordică, iar pentru aceasta aduce meșteri din Italia și Polonia.

Aici va locui Mihai Viteazul în scurta sa ședere la Alba Iulia. După moartea lui Mihai Viteazul, luptele pentru controlul Transilvaniei își vor pune amprenta negativ asupra cetății și implicit asupra Palatului. În acest context va fi incendiat în mai multe rânduri, astfel încât se va pune chiar problema de a se părăsi cetatea și de a se muta capitala la Sibiu. Gabriel Bethlen va fi cel care va începe refacerea Palatului.

În timpul său se adaugă ultima curte, cea estică, unde sunt amenajate grajdurile princiare împreună cu locuințele personalului aferent. Gabriel Bethlen a avizat montarea unui acoperiș de tip terasă cu creneluri decorative, dar care era total nepotrivit la cantitatea de apă și zapadă care cădea în Alba Iulia. Gh. Rakoczi I realizează un acoperiș cu șarpante și țigle înlocuind tabla cositorită.

Exista o sală de bal, o aripă era destinată prințesei și doamnelor ei, o sala de așteptare, un apartament privat al principelui. Pe latura de nord și de sud au fost realizate ancadramente renascentiste. În 1615 sticlarii din cluj au livrat pentru palat 2180 ochiuri pentru ferestre. Ochiurile de sticlă erau montate în rame metalice. Exista o galerie de sticlă. În podele erau montate mozaicuri multicolore.

Pereții și tavanele erau pictați. Gabriel Bethlen a comandat de la Constantinopol (1624) plăci de faianță (celebrele plăci de Iznik) pentru două încăperi, comandă reluată și de urmașii lui. Completarea s-a facut cu plăci habane. Principele Rákóczi I (1630-1648) este ultimul principe care adaugă ceva Palatului.

El amenajează un coridor la parter, pe latura exterioară de nord, fiind adosate câte 6 arcade, de-o parte și de cealaltă a porții ”prepoziturii”. Deasupra porții de est a fost amenajată sala Dietei, în care puteau participa la lucrări 200 de oameni și sala Tablei Judecătorești.

Călătorul turc Evlia Celebi relata ”Deasupra zidului dinspre sud al cetăţii, cu faţa spre câmpie, se află un palat nespus de frumos al crailor. Toţi pereţii şi toate uşile lui erau zugrăvite în fel de fel de culori şi toate coloanele erau împodobite cu granit verde şi cu marmură de Samaki.

Toate ferestrele aveau ramele de bronz şi erau încadrate cu geamuri de cristal şi oglinzi de Murano, iar podeaua era acoperită cu nişte mozaicuri de India, cu pietre de marmură fină. În diferite încăperi joase şi cu etaj se găseau bazine, rezervoare cu apă şi şipote, din care ţâşneşte apă curată, încât îl împodobeau astfel diferite feluri de lucrări de artă.”
Toate acestea vor dispărea odată cu distrugerile provocate de turci în 1658, 1661-1662.

Palatul și cetatea nu mai aveau nimic de oferit astfel încât ultimul principe al Transilvaniei va locui mai mult la Făgăraș.
Sub Habsburgi, clădirile primesc destinaţii diferite, partea de est devine cazarmă, iar cea de vest reşedinţa episcopiei romano-catolice restaurate. În 15 ianuarie 1919 se instalează aici Reg. 91 infanterie, iar cazarma se va numi Regele Ferdinand I.
Edificiul încă mai păstrează numeroase detalii arhitectonice: portaluri, ancadramente, frontoane, bolţi, reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană
În prezent Palatul Princiar se află în administrarea Primăriei Municipiului Alba Iulia.

Informațiile legate de istoria clădirii au fost preluate de pe portalul Primăriei Municipiului Alba Iulia.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Jurnalistă ProTV, agresată la congresul PNL. Motreanu, Bode și Sighiartău ar fi văzut faza, dar au ignorat-o

Publicat

Iulia Gârbacea, reporter al Știrilor Pro TV, acuză într-o postare pe Facebook că un delegat la Congresul PNL i-a smuls telefonul și a bruscat-o în timp ce filma o îmbrânceală între delegați. 

Aceasta a postat și o filmare, pe contul ei de Facebook, care surprinde momentul în care mai mulți bărbați bruscau o femeie, pe care intenționau să o scoată cu forța de la congres.

Bărbații au reacționat când au văzut că jurnalista filma momentul.

Jurnalista spune că nu a deranjat-o atât că a fost bruscată cât faptul că liderii liberali Robert Sighiartău, Lucian Bode și Dan Motreanu au ignorat scena și nu au intervenit.

”Pentru ca suntem în era pitiponcilor, a oamenilor fără creier și valori, a bărbaților care lovesc femei pt ca pot, va prezint specimenul de PNL.

Este un domn din echipa câștigătoare deranjat teribil ca filmam intr-o zona in care își dorea sa nu fie ochi de jurnalist. M-a prins de mâna, mi-a luat telefonul, l-a dat de pământ și m-a făcut sa ma învârt pe călcâie. Nu asta m-a deranjat.

Nu e o surpriza pentru nimeni ca trăim printre astfel de oameni. M-a surprins însă ca Robert SIGHIARTĂU, sg la pnl și responsabil cu organizarea, a întors spatele și a plecat, la fel cum a făcut și ministrul de interne, Lucian Bode și europarlamentarul Dan Motreanu.

Un mare mulțumesc. Hai PSD în viitoarele alegeri!” este postarea acesteia.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Simptome asemănătoare: COVID, răceală, gripă sau o altă afecțiune? Perioada de circulație a unor viruși s-a schimbat

Publicat

Coronavirus, răceală gripă, coronavirus sau o altă afecțiune? Există mai multe boli cu simptomatică asemănătoare, ceea ce complică mult diagnosticarea lor de către medicii de familie, mai ales în cazul consultațiilor de la distanță.

Numeroşi copii ajung în această perioadă la camerele de gardă cu enterocolită sau cu virus sinciţial respirator.

În condițiile în care și copiii pot fi afectați de varianta Delta, multe simptome ale bolilor clasice, sunt comune cu cele date de Covid-19, potrivit Adevărul.ro.

În această perioadă, este foarte dificil să facem diferența între principalele 3 amenințări ale sezonului, toate la fel de contagioase: răceală, gripă și infecția cu noul coronavirus.

Cu toate acestea, există câteva diferențe esențiale, care îți arată ce tip de infecție poți avea.

Iată care sunt acestea:

Răceala, gripa și infecția cu noul coronavirus au simptome similare, de aceea devine uneori dificil să faci diferența între ele.

Dar diferențele există, important este ca tu să reușești să monitorizezi foarte bine evoluția simptomelor pentru a ști exact ce tip de afecțiune/ infecție ai contactat.

Iowemed.ro a publicat o serie de lămuriri legate de diferențele între aceste boli și mai ales în ceea ce privește simptomatologia.

Răceala

Răceala debutează treptat, la 1-3 zile de la contactul cu virusul.

Primele simptome pe care le poți resimți sunt acelea de oboseală, durere în gât și congestie nazală. Strănutul și tusea sunt și ele prezente, mai puțin febra, deloc caracteristică unei răceli.

De altfel, lipsa febrei este un prim simptom care poate face diferența în ceea ce privește diagnosticarea rapidă.

Foarte important de ținut minte este și faptul că mucusul nazal își schimbă culoarea de la transparent, alb până la verde.

Simptomele răcelii dispar la interval de 7 zile de la prima manifestare.

Răceala este la fel de contagioasă ca gripa, de aceea este foarte important ca dacă ai răcit, să rămâi acasă, pentru a evita infectarea colegilor de muncă sau a celorlalte persoane din jurul tău.

Gripa

Gripa este o afecțiune foarte contagioasă, produsă de două tipuri de virusuri: virusul gripal A și virusul gripal B.

Aceasta se manifestă preponderent în sezonul rece, când apar epidemii de gripă, datorită răspândirii comunitare exponențiale.

Gripa se instalează brusc ca simptome, aceasta fiind o diferență clară între gripă și răceală.

Apar dureri musculare, febră, frisoane, lăcrimarea ochilor, tuse seacă, durere în gât și congestie nazală. Uneori, aceste simptome vin însoțite și de vărsături.

În momentul în care apar primele simptome specifice gripei, pacientul trebuie să stea acasă și să contacteze medicul de familie, pentru a i se recomanda un tratament corespunzător.

Atâta vreme cât pacientul strănută și tușește, este recomandat să rămână acasă, izolat.

COVID-19 vs gripă, doar testul PCR face diferența

În contextul pandemiei COVID-19, infecția cu noul coronavirus poate fi ușor confundată cu gripa sezonieră.

Simptomele sunt incredibil de asemănătoare, diferența fiind faptul că gripa sezonieră este produsă de virusul gripal A sau virusul gripal B, iar COVID-19 este produsă de infecția cu SARS CoV-2.

Infecție respiratorie acută, infecția cu noul coronavirus are tot un debut brusc al simptomelor, evoluția fiind extrem de rapidă.

Tusea seacă, durerile în gât, febra și frisoanele sunt printre primele simptome manifestate, alături de diaree și vărsături, în unele cazuri.

Dificultatea la respirație apare brusc, odată cu eventualele dureri în piept.

De aceea, atunci când manifești simptome de gripă, există o singură soluție pentru a afla dacă afecțiunea de care suferi este gripă sezonieră sau COVID-19.

Aceasta este testarea specifică RT PCR.

Enterocolita la copii

„Acest lucru este dat de un grad de deshidratare destul de mare pe care aceşti copii îl experimentează în urma episoadelor de vărsături, de diaree pe care le au.

Uneori părintele încearcă acasă să-l reechilibreze, copilul tot continuă să verse, să prezinte scaune, şi acest lucru îl face să se deshidrateze, să devină hipoglicemic şi de aici şi starea aceasta de apatie, de leşin, de somnolenţă.

Majoritatea cazurilor spuneam că se manifestă prin vărsături. Părintele nu poate să le controleze acasă , imediat după vărsătură copilul cere apă, să se hidrateze cumva, ceea ce îi provoacă în continuare vărsături.

Ce se întâmplă? Mucoasa stomacului este inflamată, iritată, şi, odată ce tu tot continui să îi dai fie lichide, fie alimente, provoci în continuare vărsături şi nu reuşeşti niciodată să stopezi aceste vărsături, ceea ce pe copil îl deshidratează şi mai tare, şi îl face mai apatic, mai somnolent, fără chef.

De aceea, mulţi dintre părinţi vin la camerele de gardă, aici se fac diferite tratamente pentru a stopa aceste vărsături, protecţie gastrică, medicamente împotriva vărsăturilor, şi, desigur, perfuzii de rehidratare.

După tratamentele care opresc vărsăturile şi după perfuzie, enterocolita nu dispare imediat.

Odată ce am calmat acest cerc vicios care întreţinea vărsăturile, atunci copilul, uşor, uşor, începe să-şi reia aportul oral, deşi propriu-zis enterocolita nu dispare imediat, ea mai persistă câteva zile.

Foarte important este ca aportul oral să fie reluat încet, în cantităţi mici şi dese, nu-i dăm să bea jumătate de litru de apă odată sau 200 de ml de apă odată” afirmă medicul Victor Daniel Miron, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului „Dr. Alfred Rusescu”,citat de Adevarul.ro.

COVID la copii

Mai ales la copil, COVID se poate manifesta inclusiv cu vărsături şi diaree.

Înainte să debuteze acest val 4 pandemic, adică acum o lună-două, într-adevăr nu prea luam în considerare Covidul.

În momentul de faţă, luăm în considerare şi Covidul şi ne bazăm cumva decizia de a testa sau nu copilul şi pe o anamneză riguroasă pe care trebuie să o facem cu părintele, vedem dacă în familie mai este cineva cu simptome la fel, pentru că, de exemplu, un copil mic ar fi putut să ia Covid după ce îl ia de la cineva din familie sau din grupul în care merge, fie la şcoală, fie la grădiniţă, şi atunci trebuie să facem o anamneză foarte riguroasă, să vedem dacă cineva în jurul lui prezintă semne similare.

Dacă face şi febră, atunci ar trebui să luăm în considerare şi covidul”, spune Dr. Daniel Miron.

Copii de sub un an cu nevoie de oxigen la camerele de gardă.

Virusul sinciţial respirator îmbolnăveşte mulţi copii, deşi acesta nu trebuia să circule în această perioadă.

Cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul de a necesita oxigen este mai mare.

Sursă foto: Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

DUMINICĂ 26 septembrie: ”Cu bicicleta în Țara Moților”. De la Abrud la Arieșeni, cu Lucian Mândruță și pasionații de ciclism

Publicat

Primăria din Abrud anunță că duminică, 26 septembrie, de la 09.30, are loc evenimentul „Cu bicicleta în Țara Moților” cu plecare din fața instituției.

Participă și Lucian Mîndruță, alături de pasionații de aventură pe 2 roți.

”Cosmin Pleșsa mi-a arătat azi beciul în care Horea, si Cloșca au fost ținuți înainte de drumul spre judecata, la Alba. Sunt în Abrud – mâine avem tura de aici spre Câmpeni și mai sus, după Albac…

Dar inainte de asta va recomand o vizita la expozitia din Biblioteca Abrudului – unde Daniel Bobar, Cosmin si Cristi Albu (chiar primarul) au adus și arta și au făcut si un spatiu pentru activitati cu copiii.

Au pus pasiune aici, si respect pentru istoria locului. Și da, se bucură de oaspeți.

Chiar da, Abrudul merită o dupa amiază din vacanțele voastre viitoare…” a scris pe contul său de Facebook, Lucian Mândruță.

Informații utile pentru participanți

Organizatorii au postat și ei pe pagina evenimentului o serie de informații utile pentru cei care vor să participe la tura cu bicicleta.

„Tura de amatori avansați, cu sprijinul autorităților locale din Abrud. Pe cont propriu, dar în același timp asistată de gazdele noastre. Participarea e libera.

Primăria pune la bataie un microbuz cu platforma pentru cei care obosesc, Crucea Roșie Alba ne asigură primul ajutor la nevoie, iar Poliția Abrud ne ține la distanță de riscurile rutiere. Pentru toate mulțumim anticipat.

Mergem până la Arieșeni și ne întoarcem pe același drum, cu urcări care totalizează cam 1.000 de metri.

Lungimea totală a traseului e 106 kilometri.

Traseul, similar cu cel utilizat în iulie, într-un context asemănător, poate fi vizionat AICI.

Nu e un drum ușor, așa că dacă anul ăsta nu aveți măcar 1000 de km făcuti și 5000 de metri (adunat) urcați, nu îl recomand – cu mențiunea ca îl puteți face doar parțial și vă veți întoarce când simțiți că devine prea greu.

Ritmul e însă lejer: 20 km/h pe plat, 10 pe urcări și limitare la 35 pe coborâri.

Fiecare e responsabil pentru siguranța lui, ca și pentru transportul până la locul de start dimineața, precum și pentru întoarcerea acasă din Abrud, seara.

Ne vedem la 9:30, duminică 26 septembrie, în fata Primăriei Abrud!” au anunțat organizatorii evenimentului.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Norica Câmpean, polițista din Alba cu 3 participări la Jocurile Olimpice. A fost colega de antrenamente a Gabrielei Szabo

Publicat

De la încălțările și echipamentul sportiv și până la uniforma de polițist a fost un singur pas pentru Norica Câmpean, atleta din Alba care a participat la trei ediții ale Jocurilor Olimpice. 

Sâmbătă, 25 septembrie, Norica a fost prezentă alături de fosta sa colegă de antrenamente, multipla campioană a României, Gabriela Szabo, la inaugurarea pistei de atletism de pe stadionul Cetate din Alba Iulia. 

Am stat de vorbă cu Norica Câmpean (Unchiaș după căsătorie) pentru a afla cum a trecut de la sportul de performanță, pe care l-a practicat timp de aproape 18 ani, la uniforma de polițist.

Norica Câmpean a reprezentat cu mândrie CS Unirea Alba Iulia și România

Acum, atleta din Alba este agent de poliție în cadrul biroului rutier al Poliției Municipiului Alba Iulia.

În cei 18 ani de sport de performanță, Norica a participat la trei ediții ale Jocurilor Olimpice: la Atlanta 1996, la Sydney în anul 2000 unde s-a clasat pe locul șase la proba de 20 de kilometri marș și la Atena în anul 2004.

Alături de Gabriela Szabo a fost colegă de antrenamente și cantonamente naționale timp de aproape 10 ani.

Trecerea de la atlet de performanță la om al legii

Trecerea de la sportul de performanță la profesia de polițist a fost una firească pentru atleta din Alba.

”Pentru oricine vine o perioadă când trebuie să lăsăm pantofii de sport deoparte și să ne vedem ce cealaltă parte a vieții, să avem o altă profesie și eu am ales-o pe aceasta”, a declarat pentru Alba24.ro Norica Câmpean.

”Am rămas o iubitoare a sportului, îmi place să fiu alături de copii la competițiile sportive.

Eu personal mai alerg când timpul îmi permite, din păcate mai puțin, dar mă străduiesc.

Trebuie să susținem și să promovăm sportul deoarece avem nevoie de așa ceva”, a mai precizat aceasta.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate