Palatul Principilor din Alba Iulia va deveni Muzeu al Transilvaniei. Investiție de 21 de milioane de lei

Corpul principal al Palatului Principilor, imobil de patrimoniu din Cetatea Alba Carolina, va fi restaurat cu fonduri europene, printr-un proiect al Municipiului Alba Iulia. Potrivit reprezentanților primăriei, administrația are intenția de a amenaja acolo un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din vremea în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei. Revitalizarea corpului principal al clădirii este posibilă datorită unui proiect european în valoare de peste 21,7 de milioane de lei. Lucrările vor trebui finalizate în 2020. 

Palatul Principilor, ridicat în secolul al XV-lea, este considerat de către specialiști cea mai importantă clădire administrativă din Transilvania și îmbină mai multe stiluri arhitectonice: gotic, renascentist și baroc. Edificiul emblematic din Cetatea Alba Carolina şi-a trăit gloria în vremea Principatului Transilvaniei, când timp de peste 150 de ani (1541-1699), soarta regiunii a fost dirijată de la Alba Iulia.

Citește și O nouă piscină la Alba Iulia, din vara anului 2018. Pool Park cu „Water Bar” şi tobogane, la Hotel Astoria

Se înţelege de la sine că reşedinţa principilor a constituit pe parcursul epocii centrul şi cea mai importantă scenă a vieţii politice din Transilvania. Palatul din zilele noastre, aflat în stare de conservare, are șapte corpuri și reprezintă cam 2/3 din ceea ce a fost în epoca premodernă reşedinţa principilor Transilvaniei. Chiar şi astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania.

Muzeu al Principatului Transilvaniei

Funcțiunile propuse prin proiectul amintit sunt culturale și sunt considerate de specialiști potrivite atât pentru clădire ca monument istoric, cât și pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști.

”În primul rând, se dorește amenajarea unui Muzeu al Principatului Transilvaniei. Se vor avea în vedere atât etapele de construcție a clădirii, cât și picturile valoroase din epoci diferite care pot fi conservate in situ. Potrivit istoricilor implicați în cercetarea Palatului, Muzeul ar aduce în atenția publicului larg cel puțin 200 de ani de istorie a Transilvaniei.

Muzeul ar fi locul în care s-ar putea prezenta istoria Principatului Transilvaniei, pe baza unor documente istorice, hărți, planuri, machete, arbori genealogici ai dinastiilor princiare dar şi cu obiecte de artă şi de artă decorativă din secolele XVI-XVIII.

Pentru a fi cât mai interactive, evenimentele istorice ar putea fi prezentate vizitatorilor prin apelarea la metoda modernă a reenactmentului. Și atelierele creative, cum ar fi cele de desen, pictură, proiectare digitală, ar putea ajuta publicul larg să înțeleagă viața la Palat în perioada de glorie a acestuia” se arată într-un comunicat al Primăriei Alba Iulia.

Creșterea numărului de turiști

 

Obiectivele majore ale proiectului vizează conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a Ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia — Centru Expozițional Corp Principal ‘E’, în suprafață de 3113,64 metri pătrați, prin lucrări de consolidare, conservare, restaurare dotări interioare și amenajări expoziționale, în vederea valorificării durabile în acord cu statutul său istoric cu valențe naționale și europene.

Licitația pentru atribuirea lucrărilor este în derulare

Prin proiect, primăria urmărește creșterea constantă a numărul de vizitatori, după finalizarea lucrărilor de restaurare a corpului principal al Palatului Principilor: de la circa 2.000 acum, la 26.000 după primul an de implementare a proiectului și la peste 60.000, după încă cinci ani.

Proiectul este implementat de către Municipiul Alba Iulia și are o valoare totală de peste 21,7 milioane de lei, din care 20,6 milioane de lei, reprezentând 98% din valoarea eligibilă a proiectului, reprezintă finanțare nerambursabilă. Durata de implementare a proiectului este de 67 de luni, până la sfârșitul lunii aprilie 2020.

Istoria uneia dintre cele mai importante clădiri din Transilvania

Amplasat pe locul vechiului palat episcopal şi al Prepozitului înglobând elemente ale acestora, palatul principilor Transilvaniei a fost construit în etape succesive începând cu mijlocul secolului al XIV -lea. În veacul următor cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi în jurul a trei curţi interioare.

După anul 1541, fostul palat episcopal devine locuința reginei Isabella și a principelui Ioan Sigismund, care se rezumă doar a efectua reparațiile necesare noii funcțiuni și de abia după secularizarea averilor bisericești (1556) devine palat princiar în adevăratul sens al cuvântului. Sigismund Bathory (1581-1602) aduce vaste modificări ale ansamblului, închide curtea din mijloc cu lateralele sudică și nordică, iar pentru aceasta aduce meșteri din Italia și Polonia.

Aici va locui Mihai Viteazul în scurta sa ședere la Alba Iulia. După moartea lui Mihai Viteazul, luptele pentru controlul Transilvaniei își vor pune amprenta negativ asupra cetății și implicit asupra Palatului. În acest context va fi incendiat în mai multe rânduri, astfel încât se va pune chiar problema de a se părăsi cetatea și de a se muta capitala la Sibiu. Gabriel Bethlen va fi cel care va începe refacerea Palatului.

În timpul său se adaugă ultima curte, cea estică, unde sunt amenajate grajdurile princiare împreună cu locuințele personalului aferent. Gabriel Bethlen a avizat montarea unui acoperiș de tip terasă cu creneluri decorative, dar care era total nepotrivit la cantitatea de apă și zapadă care cădea în Alba Iulia. Gh. Rakoczi I realizează un acoperiș cu șarpante și țigle înlocuind tabla cositorită.

Exista o sală de bal, o aripă era destinată prințesei și doamnelor ei, o sala de așteptare, un apartament privat al principelui. Pe latura de nord și de sud au fost realizate ancadramente renascentiste. În 1615 sticlarii din cluj au livrat pentru palat 2180 ochiuri pentru ferestre. Ochiurile de sticlă erau montate în rame metalice. Exista o galerie de sticlă. În podele erau montate mozaicuri multicolore.

Pereții și tavanele erau pictați. Gabriel Bethlen a comandat de la Constantinopol (1624) plăci de faianță (celebrele plăci de Iznik) pentru două încăperi, comandă reluată și de urmașii lui. Completarea s-a facut cu plăci habane. Principele Rákóczi I (1630-1648) este ultimul principe care adaugă ceva Palatului.

El amenajează un coridor la parter, pe latura exterioară de nord, fiind adosate câte 6 arcade, de-o parte și de cealaltă a porții ”prepoziturii”. Deasupra porții de est a fost amenajată sala Dietei, în care puteau participa la lucrări 200 de oameni și sala Tablei Judecătorești.

Călătorul turc Evlia Celebi relata ”Deasupra zidului dinspre sud al cetăţii, cu faţa spre câmpie, se află un palat nespus de frumos al crailor. Toţi pereţii şi toate uşile lui erau zugrăvite în fel de fel de culori şi toate coloanele erau împodobite cu granit verde şi cu marmură de Samaki.

Toate ferestrele aveau ramele de bronz şi erau încadrate cu geamuri de cristal şi oglinzi de Murano, iar podeaua era acoperită cu nişte mozaicuri de India, cu pietre de marmură fină. În diferite încăperi joase şi cu etaj se găseau bazine, rezervoare cu apă şi şipote, din care ţâşneşte apă curată, încât îl împodobeau astfel diferite feluri de lucrări de artă.”
Toate acestea vor dispărea odată cu distrugerile provocate de turci în 1658, 1661-1662.

Palatul și cetatea nu mai aveau nimic de oferit astfel încât ultimul principe al Transilvaniei va locui mai mult la Făgăraș.
Sub Habsburgi, clădirile primesc destinaţii diferite, partea de est devine cazarmă, iar cea de vest reşedinţa episcopiei romano-catolice restaurate. În 15 ianuarie 1919 se instalează aici Reg. 91 infanterie, iar cazarma se va numi Regele Ferdinand I.
Edificiul încă mai păstrează numeroase detalii arhitectonice: portaluri, ancadramente, frontoane, bolţi, reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană
În prezent Palatul Princiar se află în administrarea Primăriei Municipiului Alba Iulia.

Informațiile legate de istoria clădirii au fost preluate de pe portalul Primăriei Municipiului Alba Iulia.