Parlament bicameral cu maxim 300 de deputați plus minorități, o prevedere din noua Constituție a României

Noua Constituție va prevedea un Parlament bicameral cu maxim 300 de deputați, plus minoritățile, în România. Aceasta este concluzia la care au ajuns parlamentarii în cea de-a patra zi de lucru a Comisiei pentru revizuirea Constituției.

Parlamentarii au hotărât ca în Constituţia revizuită să se stipuleze concret că Parlamentul va rămâne bicameral, însă numărul deputaţilor va fi de maxim 300, plus minorităţile. În cea de-a patra zi de lucru a Comisiei pentru revizuirea Constituţiei,

„Un Parlament mare este o garanţie că fenomene de tip autortarist nu vor avea loc”, a spus liderul grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, referitor la modificarea articolului 61, alineatul 2.

Deşi reprezentatul PDL, Valeria Schelean, a insistat că trecerea la unicameralism reprezintă voinţa poporului, făcând referire la referendumul din 2009, replica lui Crin Antonescu nu a întârziat să apară.  „Bicameraliamul a fost vreme 20 de ani un punct de consens al clasei politice româneşti  şi asta a reprezentat unul din punctele tari ale politicii româneşti”, a spus preşedintele comisiei.

Totodată, deşi în a doua zi de lucru parlamentarii au introdus cuvântul „regiune” în Constituţie, propunerea minorităţilor de a schimba denumirea şi atribuţiile Senatului în Camera regiunilor a fost respinsă.

O altă modificare pe care au făcut-o parlamentarii la Constituţie constă în interzicerea formării de grupuri parlamentare noi pe parcursul legislaturii, fiind vorba despre un amendament al liberalilor.

„Deputaţii şi senatorii se pot constitui în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi”, se arată în articolul 64, alineatul 4.

Cu toate acestea, parlamentarii au respins toate propunerile referitoare la măsuri de interzicere a migraţiei politice, precum referendumul de revocare în cazul celor care au părăsit partidul pe listele căruia au candidat.

O altă prevedere nou introdusă în Constituţie este şi cea care precizează că România este membră NATO.

Pe ordinea de zi a fost trecută şi scurtarea mandatului preşedintelui de la 5 la 4 ani, însă şedinţa a fost suspendată din lipă de cvorum.

Sursa: Gândul.info