Paștele Catolic 2024: Tradiții și obiceiuri. Cum se sărbătorește Învierea Domnului în Europa. Ce este diferit de ortodocși

Pe 31 martie credincioșii romano catolici  sărbătoresc Paștele Catolic, în 2024. Înainte de sărbătoarea Învierii Domnului sunt marcate Floriile și Săptămâna  Sfântă considerată cea mai importantă perioadă de rugăciune din catolicism.

Aceasta cuprinde ultimele opt zile din viața lui Isus – de la Duminica Floriilor până la Paște. Vinerea Mare este o zi de suferință și sacrificiu. Sâmbăta Mare este o zi de întuneric, în timp ce Duminica Paștelui este o viață nouă.

În noaptea de 30 spre 31 martie, noaptea Învierii Domnului Iisus cel mai important moment este binecuvântarea focului și aprinderea lumânării pascale, la fel ca și împărtășirea credincioșilor.

Paște catolic 2024. Tradiții din noaptea de Înviere

Printre cele mai importante tradiții din noaptea de Înviere sărbătorită de credincioșii romano-catolici se regăsesc

• binecuvântarea focului, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări
• cântările adresate lui Iisus Hristos, lecturile din Vechiul Testament
• proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
• În noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Hristos Înviat.
• La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită). Apoi se face procesiunea, se înconjură biserica de către preoţi şi credincioşi.

Cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Paştele, comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Paștele catolic 2024. Ziua Învierii

În duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.

În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.

Citește și URĂRI DE PAŞTE 2024 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Un obicei ce se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor.

O altă tradiție ste „vânătoarea de ouă” în grădini sau case.

Pentru masa de Paște, în principal, se gătesc preparate din miel. În unele regiuni, regăsim biscuiți care învelesc un ou întreg. Oul reprezintă viața și renașterea, iar învelirea lui reprezintă coroana.

Cea mai cunoscută tradiție catolică de la noi din țară este stropitul. Acest obicei provine din Germania, iar la început, stropitul se făcea doar cu apă. În zilele noastre, este folosit și parfumul.

Se spune că stropitul cu apă simbolizează purificarea. Iar pentru că apa provine din fântâni, ulterior a apărut și împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.

Cum se sărbătorește Paștele Catolic în Europa. Tradiții

Deşi obiceiurile fundamentale ale sărbătorii sunt comune atât romano catolicilor cât și ortodocșilor, există o serie de obiceiuri particulare la biserica romano-catolică. De asemenea, tradiţiile pascale au elemente specifice de la ţară la ţară. Iată câteva exemple

Paștele catolic în ITALIA

În Italia, Paştele este precedat de carnavaluri, baluri mascate, parade şi jocuri de artificii. În Vinerea Mare, oamenii poartă cruci în spate, pentru a recrea drumul suferinţei.

Felul tradiţional de mâncare pentru masa de Paşti este agnellino – miel fript, cu piper. Pentru copii se pregăteşte un cozonac în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale. Napolitanii pregătesc o plăcintă specială umplută cu brânză şi presărată cu fructe zaharisite.

În a doua zi de Paşti, Palio dell’Uovo este o competiţie unde ouăle sunt vedetele jocului şi are loc un dans special. Sunt multe legende legate de simbolul porumbelului.

Una dintre ele povesteşte că imediat după Paşti, în timpul confruntării de la Legnano, milanezii au ştiut că bătălia este în favoarea lor după ce au văzut trei porumbei zburând deasupra bisericii.

De atunci, milanezii comemorează evenimentul mâncând prăjituri în formă de porumbel. Tot de Paşti, copiii primesc oul pascal, cu o surpriză înăuntru.

În duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, Papa celebrează mesa de Înviere, în piaţa San Pietro.

De la balconul basilicii, Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea ”urbi et orbi”. Liturghia zilei de Paşte se celebrează cu solemnitate.

În locul actului penitenţial, se face stropirea cu apă binecuvântată, pentru a aminti de botez.

Paștele catolic în GERMANIA

În gospodăriile germane se face curăţenia de primăvară şi se decorează casele cu ramuri înmugurite, narcise, salcie şi mlădiţe de grâu. Copacii împodobiţi cu ouă au făcut parte mult timp din sărbătoarea germană.

De Paşti copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate pe pante din iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite, iar copilul al cărui ou nu s-a spart îl obţine şi pe cel spart.

În unele regiuni se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele colorate în noaptea dinaintea Paştilor. În casele fermierilor, există obiceiul ca fetele tinere să ofere ouă roşii băieţilor care le plac.

Paștele catolic în AUSTRIA

În Austria se pregătesc două tipuri de ouă: unele pentru decor şi celelalte pentru consum. Ouăle decorate se agaţă la ferestre, pe crenguţe de salcie.

Potrivit tradiţiei, copiii trebuie să găsească ouăle, dulciurile şi micile cadouri ascunse în prealabil de iepuraşul de Paşti în casă sau în grădină şi se organizează concursuri de ciocnit ouă.

Există de asemenea o prăjitură în formă de miel, Osterlamm, oferită copiilor de naşi.

Paștele catolic în OLANDA

În Duminica Paştelui, la masa ceremonială, decorată cu ouă colorate şi flori de primăvară, se serveşte Paasbrood, o prăjitură cu stafide.

În estul ţării, în fiecare sat se aprinde un foc pe un deal sau un loc mai înalt. Olandezii adună lemne cu multe săptămâni înainte şi se întrec pentru cel mai mare foc.

Luni, a doua zi de Paşti, copiii caută ouăle colorate ascunse în jurul casei sau în grădină, iar cei mari fac întreceri de spart ouă, numite eiertikken.

Paștele catolic în UNGARIA

În Duminica Paştelui copii găsesc sub pat cadourile de Paşte. Apoi urmează un mic-dejun tradiţional alcătuit din ouă de Paşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ouă, nuci şi ciocolată.

Credincioşii poartă prin parohie statuia lui Iisus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase.

A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite.

Obiceiul este prezent și în comunitățile maghiare din România.

Paștele catolic în POLONIA

Celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare, şi continuă până a doua zi de Paşte. Cel mai important moment este micul-dejun din dimineaţa Paştelui, când se consumă mâncarea binecuvântată sâmbătă.

Coşul tradiţional cuprinde câteva simboluri: mielul, adesea din zahăr, ouăle, cârnaţii. Nu lipsesc sarea, hreanul şi pâinea. A doua zi de Paşte se celebrează un obicei tradiţional polonez, śmigus-dyngus, Lunea Umedă.

Nimeni nu rămâne uscat în această zi, iar polonezii pot trăi surpriza unor duşuri neaşteptate chiar pe stradă.

Paștele catolic în FINLANDA

Paştele este o culminare a unor succesiuni de festivaluri de primăvară cu date variabile. În noaptea de Paşti, în sud-estul ţării, copiii merg prin localităţi, însoţitit de un instrument muzical gălăgios.

Zgomotul semnifica sfârşitul unei săptămâni tăcute. Cel mai vechi şi mai neobişnuit fel de mâncare tradiţional finlandez este mämmi, un terci de ovăz făcut din apă şi secară dulce.

Paștele catolic în SUEDIA

În Vinerea Mare, în nordul Suediei exista obiceiul ca băieţii, echipaţi cu mlădiţe de mesteacăn, să meargă pe la fiecare fermă, unde biciuiesc fetele până când acestea le dau ceva de băut.

În seara dinaintea Paştelui, băieţii şi fetele se îmbracă în vrăjitori şi merg în vizită la vecini. Unii lasă o felicitare decorată, sperând că vor primi o bomboană sau o monedă în schimb.

Obiceiul de a face scrisori de Paşti este răspândit în special în partea vestică a Suediei, unde misiva este lăsată în căsuţa poştală sau sub uşă, iar identitatea expeditorului rămâne secretă. În provinciile din vest, suedezii se întrec să facă focuri în aer liber.

Paștele catolic în DANEMARCA

Majoritatea familiilor sărbătoresc Paştele întâlnindu-se la mesa festivă, împodobită cu decoraţiuni colorate, narcise şi şervete galbene şi roşii. Copiii primesc ouă din ciocolată de la părinţi şi bunici.

Cine vrea să primească mai multe ouă de Paşti scrie unui membru al familiei sau unui prieten o gækkebrev, o scrisoare sub forma unui mic poem, fără numele autorului, care trebuie ghicit de cel ce o primeşte.

Gækkebrev-ele pot fi decorate cu picturi, fulgi de nea sau colaje. Dacă cel ce primeşte nu ghiceşte identitatea expeditorului într-o anumită perioadă de timp, va trebui să-i dea un ou de Paşte.

Paștele catolic în MAREA BRITANIE

În multe părţi ale Angliei “dansatorii Morris” dansează în Duminica Paştelui dansuri foarte vechi, care au menirea să alunge spiritele rele ale iernii.

Dansatorii poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării de paie cu multe flori.

Paștele catolic în PORTUGALIA

În nordul Portugaliei, în seara de Paşti un preot trece pe la casele oamenilor cu un crucifix, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, în fiecare an, se alege un „mordomo”, care plăteşte masa de Paşti pentru tot satul.

În sud, în dimineaţa de sâmbătă dinaintea Paştelui, păstorii îşi duc turmele de oi în centrul oraşului pentru a fi binecuvântate.

Între specialităţile culinare tradiţionale se află friganelele de bacallao, un peşte oceanic. În regiunea Tras-Os-Montes se pregăteşte şi o plăcintă cu carne tradiţională.

Paștele catolic în FRANŢA

În ziua de Paşti, clopotele sună cu putere, vestind învierea, iar oamenii se îmbrăţişează şi se felicită.

Copiii se trezesc de dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau în grădină. Meniul tradiţional de Paşti include iedul cu garnitură de legume.

Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin cinci ore. În unele regiuni se mănâncă o „omletă pascală” din ouăle strânse în Vinerea Mare.

Câți creștini catolici sunt în România

În Europa catolicii reprezintă 40% din populație, în timp ce la nivel global, catolicii însumează peste jumătate din numărul total al creștinilor, adică 1.250.310.000, conform raportului anual publicat de Center for the Study of Global Chrisianity.

România are cea mai numeroasă populație creștin ortodoxă dintre țările Uniunii Europene. 16.397.300 mii de persoane din totalul populației rezidente și-au declarat structura confesională la recensământ, iar 85,3% din cei care și-au declarat religia sunt ortodocși.

Numărul credincioșilor ortodocși din România este de 13,9 milioane, conform ProTv care citează surse INS.

În același timp, 4,5% din populație s-au declarat de religie romano-catolică.

Tradițiile și obiceiurile de Paștele catolic în România

Paștele Catolic pică pe 31 martie 2024. Data diferă de la catolici la ortodocși, iar asta pentru că Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian, în timp ce Biserica Catolică păstrează calendarul gregorian.

În acest an, de exemplu, Paștele catolic este sărbătorit în duminica 31 martie, în timp ce Paștele ortodox se sărbătorește pe 5 mai.

Preparatele tradiționale de Paște includ ouăle încondeiate și mielul, care simbolizează, de asemenea, sacrificiul suprem.

Similar sărbătorii ortodoxe, creștinii catolici iau lumină. Unii creștini catolici din Transilvania au obiceiul de a decora copacii din fața porților fetelor necăsătorite.

De asemenea, unul dintre cele mai cunoscute tradiții de Paștele catolic este stropirea (inițial făcută cu apă, dar în zilele noastre oamenii folosesc parfum).

Ritualul de stropire are loc în prima și a doua zi de Paște și toată lumea trebuie să fie stropită fie cu apă, fie cu parfum, ca simbol al purificării și fertilității.

Duminica dimineața, înainte de micul dejun, membrii familiei își spală fețele cu apă dintr-un pahar sau un bol în care au pus un ou roșu și o monedă, pentru a atrage sănătatea, bogăția și frumusețea pe tot parcursul anului.

Catolicii au fost, de asemenea, cei care au introdus recent figurinele din ciocolată ca simboluri de Paște. Iepurașii și ouăle de ciocolată oferite copiilor de Paște sunt o tradiție recentă, însă bine înrădăcinată.

 Importanța binecuvântării focului la catolici

La catolici, cel mai important moment din noaptea de Înviere este binecuvântarea focului și aprinderea lumânării pascale, la fel ca și împărtășirea credincioșilor.

Alte tradiții includ vânătoarea de ouă: mici ouă de ciocolată sunt ascunse prin casă sau grădini, iar cei mici pornesc la vânătoare cu un coș, iar cel care adună cele mai multe ouă câștigă.

De ce Paștele catolic este la o dată diferită de cel Paștele Ortodox

Paștele urmează un calendar lunar, nu solar, și este sărbătorit în duminica care urmează primei luni pline după 21 martie, echinocțiul de primăvară. Prin urmare, Paștele nu poate cădea mai devreme de 22 martie sau mai târziu de 25 aprilie.

Toate celelalte sărbători mobile din calendarul Bisericii depind în ultimă instanță de data Paștelui.

Biserica Ortodoxă sărbătorește Paștele la o dată diferită față de catolici și deoarece continuă să folosească calendarul lui Iulius Cezar fără corecțiile introduse de Papa Grigore al XIII-lea în 1582.

Calendarul lui Iulius Cezar calcula anul ca fiind de 365 de zile și 6 ore și, astfel, era aproximativ cu 11 minute și 9 secunde mai lung decât cursul efectiv al soarelui.

Cu toate că mică, această diferență face ca acest calendar să fie în afară cu o zi, mai mult sau mai puțin, la fiecare 128 de ani. Astfel, Consiliul de la Niceea a considerat deja necesar să regreseze data echinocțiului de primăvară la 21 martie în loc de data inițială de 25 martie.

Până în timpul Papei Grigore al XIII-lea, diferența crescuse atât de mult încât echinocțiul de primăvară avea loc pe 11 martie.

În 1581, cu bula „Inter Gravissimas” Papa Grigore a promulgat o reformă larg răspândită care, printre altele, a restabilit echinocțiul de primăvară la 21 martie, eliminând 10 zile din octombrie 1582. Întâmplarea a făcut ca Sfânta Tereza de Avila să moară în acea noapte exactă de 4-15 octombrie.

Cum a fost corectată eroarea din calendarul lui Iulius Cezar

Eroarea calendarului lui Iulius Cezar a fost corectată prin decizia ca schimbarea de secol — întotdeauna un an bisect în calendarul iulian — să fie așa doar atunci când anul poate fi împărțit la 400, adică 1600, 2000 2400 2800, etc., în timp ce nu ar fi an bisect în celelalte.

Cele mai multe țări catolice, și chiar unele protestante, au acceptat reforma aproape imediat. Unele țări, cum ar fi Anglia, au amânat acceptarea reformei papale până în 1752 în timp ce Rusia nu a adoptat-o decât după preluarea comunistă din 1918.

Celebrările care preced Duminica de Paște sunt intense și credincioșii retrăiesc momentele semnificative ale Patimii lui Hristos.

În noaptea dintre Sâmbăta Mare și dimineața de Paște, se celebrează Liturghia de Veghe, în care sunt citite pasaje din Biblie care amintesc de Istoria Mântuirii, de la creația omului până la împlinirea Promisiunii prin Înviere.