A început Postul Paștelui Catolic 2024. Semnificații pentru credincioși, tradiții și obiceiuri. Ce este Miercurea Cenușii

Postul Paștelui Catolic 2024. Credincioșii romano-catolici au început Postul Paștelui. În acest an, diferența între cele două sărbători marcate de catolici și ortodocși este de peste o lună.

Biserica Romano-catolică va sărbători Paștele în 31 martie. Pentru ortodocși, Învierea Domnului este marcată în 5 mai.

Creştinii romano-catolici încep, miercuri, Postul Paştelui sau Postul Mare.

„Miercuri, 14 februarie, Miercurea Cenuşii (post şi abstinenţă) începem timpul Postului Mare, timp de pregătire pentru Solemnitatea Învierii Domnului”, a transmis Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, potrivit Agerpres.

Miercurea Cenușii

Prima zi de post la creştinii romano-catolici este întotdeauna într-o zi de miercuri, aceasta fiind denumită Miercurea Cenuşii. În această zi, toţi credincioşii catolici îşi fac semnul crucii prin presărarea de cenuşă pe frunte şi pe haine, ca semn al pocăinţei.

„În cadrul Sfintelor Liturghii se va impune pe cap cenuşă în semn de pocăinţă”, potrivit sursei citate.

Postul Paștelui Catolic 2024. Reguli pentru credincioși

În acest an, Postul Paştelui la creştinii romano-catolici începe pe 14 februarie, în timp ce creştinii ortodocşi încep Postul Paştelui pe 18 martie.

Paştele Catolic va fi sărbătorit pe 31 martie, iar Paştele Ortodox pe 5 mai.

Biserica Catolică se ghidează după Calendarul Gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă respectă Calendarul Iulian.

Potrivit www.credinta-catolica.ro, postul propriu-zis permite numai o masă pe zi până la saturare. Se permite puţină hrană dimineaţa şi seara.

Sunt obligaţi la legea postului toţi cei care au împlinit 21 de ani până la cei de 60 de ani.

În timpul postului catolic, credincioșii au voie să mănânce ouă, brânză, lapte. Trebuie evitat doar consumul de carne, cu excepția celei de pește.

În perioada de post, pentru credincioşii ortodocşi, produsele de origine animală sunt interzise, cu excepția zilelor cu dezlegare la pește.

Întreaga perioadă a Postului Mare este un timp de penitenţă pentru catolici. Atitudinea şi comportamentul creştinului trebuie să fie marcate de o formă de renunţare la sine.

Postul Paștelui Catolic. Floriile și Săptămâna Mare

Înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, din 31 martie pentru catolici, sunt marcate Floriile și Săptămâna Mare.

Intrarea lui Iisus în Ierusalim (Floriile) este marcată în calendarul romano-catolic 2024 pe data de 24 martie.

Pe parcursul săptămânii mari, pregătirile sunt asemănătoare cu ale ortodocşilor.

Credincioșii își primenesc locuințele și gospodăriile, prin curăţenia de primăvară.

Se pregătesc mai multe feluri de mâncare, pentru ziua de Paște: cozonaci, preparate din carne de miel, ouă vopsite.

Importante sunt şi pregătirile sufleteşti. Majoritatea credincioşilor catolici aleg să se spovedească şi să se împărtăşească joi sau vineri înaintea Învierii.

În Vinerea Mare, toți credincioșii aduc acasă, de la biserică, o crenguță de măslin. În Geneză, în Biblie, când apele potopului s-au retras, porumbelul s-a întors purtând în cioc o frunză de măslin. Acest copac a devenit simbolul păcii, iar porumbelul este reprezentarea păcii și a împăcării.

În cazul catolicilor, în Sâmbăta Mare aceştia participă la o slujbă religioasă unde prezenţa este obligatorie. În cadrul slujbei se cântă imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie.

Paște catolic 2024. Tradiții din noaptea de Înviere

Printre cele mai importante tradiții din noaptea de Înviere se regăsesc

• binecuvântarea focului, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări
• cântările adresate lui Iisus Hristos, lecturile din Vechiul Testament
• proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.

În noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Hristos Înviat.

La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită). Apoi se face procesiunea, se înconjură biserica de către preoţi şi credincioşi.

Cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Paştele, comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Paștele catolic 2024. Ziua Învierii

În duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.

În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.

Un obicei ce se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor.

O altă tradiție ste „vânătoarea de ouă” în grădini sau case.

Pentru masa de Paște, în principal, se gătesc preparate din miel. În unele regiuni, regăsim biscuiți care învelesc un ou întreg. Oul reprezintă viața și renașterea, iar învelirea lui reprezintă coroana.

Cea mai cunoscută tradiție catolică de la noi din țară este stropitul. Acest obicei provine din Germania, iar la început, stropitul se făcea doar cu apă. În zilele noastre, este folosit și parfumul.

Se spune că stropitul cu apă simbolizează purificarea. Iar pentru că apa provine din fântâni, ulterior a apărut și împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.

Paștele în 2024. De ce se sărbătorește la date diferite

Învierea Domnului – Sfintele Paşti, este cel mai mare praznic al Bisericii lui Hristos.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale

•  unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară
• altul cu data schimbătoare – luna plină.

Astfel, data Paştelui variază în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi.

Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian.

Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Paște catolic în următorii ani

Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 – la 20 aprilie.

• Paște ortodox 2024 – 5 mai
• Paște ortodox 2025 – 20 aprilie
• Paște ortodox 2026 – 12 aprilie
• Paște ortodox 2027 – 2 mai
• Paște ortodox 2028 – 16 aprilie
• Paște ortodox 2029 – 8 aprilie
• Paște ortodox 2030 – 28 aprilie

 

• Paște catolic 2024 – 31 martie
• Paște catolic 2025 – 20 aprilie
• Paște catolic 2026 – 5 aprilie
• Paște catolic 2027 – 28 martie
• Paște catolic 2028 – 16 aprilie
• Paște catolic 2029 – 1 aprilie
• Paște catolic 2030 – 21 aprilie