UPDATE: PERCHEZIŢII DIICOT la firme din Alba, Braşov şi Cluj. Prejudiciu de aproape 4 milioane de lei din evaziune fiscală şi spălare de bani

Persoane şi firme din judeţele Alba, Braşov şi Cluj au fost percheziţionate, miercuri dimineaţa, într-o anchetă DIICOT privind o grupare bănuită de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproape 4 milioane lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit sustras de la plată.
În grupare sunt implicate trei firme din Făgăraş, din domeniul construcţiilor, care ar fi utilizat două firme-fantomă din Alba Iulia şi Cluj.

UPDATE: Printre cei aduşi la audieri se află şi soțul Alinei Bica, Mircea Octavian Bica, potrivit unor surse citate de Agerpres.

Prejudiciul total în acest dosar se ridică la aproximativ 10 milioane lei, din care 7 milioane lei din evaziune fiscală și 3,4 milioane lei din infracțiune de spălare de bani, au precizat sursele citate.

În acest caz sunt implicate trei firme din Făgăraș care activează în domeniul construcțiilor și care ar fi utilizat două firme „fantomă” din Alba și Cluj.

Potrivit surselor citate, liderul grupării ar fi Dan Vasile, acesta apărând în denunțul omului de afaceri Ovidiu Tender de la DNA drept cel care a luat împreună cu soțul Alinei Bica pachetul majoritar la UPRUC Făgăraș.

Sursele judiciare au mai relatat că Mircea Octavian Bica are o plantație de afine ecologice în județul Brașov, prin intermediul firmei Biosfera Fruct SRL.

El ar fi folosit circuitul evazionist pentru a scădea din facturi suma de 80.000 lei, acesta fiind și prejudiciul reținut în cazul lui.

În ultima declarație de avere depusă în anul 2014 de Alina Bica în calitate de șefă a DIICOT, Mircea Octavian Bica apare ca acționar unic la firma de consultanță SC Industrial Solutions SRL, de unde a obținut un venit de 83.500 lei, iar la Biosfera Fruct SRL apare ca angajat, cu un venit anual de 3.372 lei.

Miercuri dimineață, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate și procurorii DIICOT din Brașov, cu sprijinul BCCO Alba și Cluj au efectuat 17 percheziții la persoane bănuite de evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani.

Şase percheziții au fost efectuate la locuințele unor persoane din localitățile Jibert, Lisa și Făgăraș, județul Brașov, iar 11 la sediile unor societăți comerciale implicate în circuitul financiar contabil și comercial creat și utilizat de persoanele în cauză, pentru săvârșirea infracțiunilor.

În urma acestor activități, 11 persoane vor fi conduse la sediul DIICOT, pentru audieri și dispunerea măsurilor legale.

“Din cercetări a reieșit că, în cursul anului 2010, s-ar fi constituit un grup infracţional organizat, format din 6 persoane, în scopul iniţierii şi coordonării unui circuit evazionist prin intermediul unor societăţi comerciale de pe raza judeţelor Braşov, Alba şi Cluj.

Societățile ar fi fost controlate direct sau prin interpuşi de membrii grupării, aceștia urmărind sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale generate de activităţile economice desfăşurate prin intermediul societăților în cauză.

Persoanele bănuite ar fi înregistrat în contabilitatea societăţilor administrate achiziţii fictive de mărfuri şi prestări servicii de la firme de tip fantomă, generând astfel cheltuieli nereale. Plăţile efectuate către firmele fantomă pentru achiziţiile fictive erau transferate prin circuite bancare către alte firme, fiind ulterior retrase în numerar.

Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este estimat la aproximativ 3.850.000 de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit sustras de la plată.

Cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani.

Acțiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Serviciului Român de Informații.

La activități au participat jandarmi din cadrul Brigăzii Mobile de Jandarmi Brașov”, se arată în comunicatul IGPR.

Potrivit DIICOT, ancheta este mai amplă, iar grupul infracţional organizat a acţionat pe raza judeţului Braşov, în perioada 2010 – 2014.

“În cauză există suspiciunea rezonabilă că tranzacţiile efectuate de S.C. ROATA S.R.L. (cu sediul în Făgăraş, Braşov – n.r.), S.C. HIDROCLEAN ENERGY S.R.L. (cu sediul în Recea, Braşov – n.r.) , S.C. BRADUS INVEST S.R.L. (cu sediul în Lisa, Braşov – n.r.), S.C. PAN BAUTEH S.R.L. (cu sediul în Alba Iulia – n.r.), S.C. ANDRA BAU S.R.L. (cu sediul în Alba Iulia – n.r.), S.C. C MODE MARYNELLA S.R.L. (cu sediul în Cluj – n.r.) au fost de fapt operaţiuni fictive, iar unele dintre  societăţile comerciale menţionate au fost înfiinţate doar pentru crearea circuitului evazionist în scopul sustragerii de la plata TVA şi impozitului pe profit.

Din conturile societăţilor comerciale tip „fantomă” a fost retrasă, în numerar, ulterior operaţiunilor suma totală de 7.001.550 lei.

De altfel, la data de 10.12.2014 – D.G.A.F. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la operaţiunile economice derulate, de reprezentanţii S.C. ANDRA BAU S.R.L., S.C. PAN BAUTEH, S.C. MODE MARYNELLA CREAŢIE VESTIMENTARĂ S.R.L în vederea diminuării obligaţiilor de plată la bugetul general consolidat al statului, prejudiciul total estimat fiind de 3.841.628 lei. Ulterior Direcţia geneerală Antifraudă Fiscală a sprijinit activitatea organelor de urmărire penală efectuând controale de specialitate în baza dispoziţiilor legale.

Au fost identificate trei categorii de societăţi:

– cele care au creat documente justificative pentru bunuri şi servicii care nu au existat sau nu s-au realizat – SC MODE MARYNELLA CREAŢIE VESTIMENTARĂ SRL;

– cele care au fost interpuse în circuitul fictiv de tranzacţionare, în vederea creării aparenţei existenţei unor operaţiuni care în fapt nu au existat – SC PAN BAUTEH SRL şi  SC ANDRA BAU SRL;

– cele care au beneficiat de avantaje de natură fiscală, constând în TVA deductibilă şi cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit – SC ROATA SRL,  SC HIDROCLEAN ENERGY SRL şi BRADUS INVEST SRL.

S-a stabilit că SC MODE MARYNELLA CREAŢIE VESTIMENTARĂ SRL,  SC PAN BAUTEH SRL şi  SC ANDRA BAU SRL au rolul de a disimula circuitul financiar prin plăţi bancare succesive urmate de ridicări de numerar, în vederea diminuării disponibilităţilor financiare deţinute de societăţile menţionate mai sus  şi însuşirii acestor sume de către persoanele fizice implicate în circuitul economic fictiv.

Pentru societăţile beneficiare, din analiza documentelor şi a achiziţiilor de bunuri/servicii,  au fost identificate trei tipuri de operaţiuni:

– achiziţii fictive de bunuri şi/sau servicii, în vederea deducerii TVA aferentă, scopul fiind diminuarea TVA rezultată din comercializarea propriu-zisă a mărfurilor către clienţi;

– crearea de documente de provenienţă pentru bunuri şi/sau servicii achiziţionate de pe piaţa internă fără documente justificative, bunuri şi/sau servicii livrate efectiv în ţară către diverşi clienţi.

– diminuarea disponibilităţilor financiare deţinute de societăţile ROATA S.R.L.,  HIDROCLEAN ENERGY S.R.L. şi BRADUS INVEST S.R.L. cu consecinţa creării de avantaje pentru persoanele fizice implicate în circuitul evazionist.

Există suspiciunea rezonabilă că operaţiunile economice sunt fictive întrucât:

– conform situaţiilor financiare anuale depuse de SC PAN BAUTEH SRL aferente anilor 2011, 2012 şi 2013 şi de SC ANDRA BAU SRL aferente anului 2010, societăţile nu au avut angajaţi, iar din analiza balanţelor de verificare nu rezultă că cele două entităţi economice au deţinut echipamente tehnologice necesare pentru realizarea de lucrări de construcţii / prestări de servicii;

– SC PAN BAUTEH SRL are acelaşi sediu social/domiciliu fiscal ca şi societatea ANDRA BAU S.R.L., evidenţa contabilă este condusă de aceeaşi persoană (JOSAN IULIA), administratorii acestora nu au putut fi contactaţi, iar ambele societăţi nu au funcţionat niciodată la sediul social declarat – fapt susţinut în nota explicativă şi de GEORGESCU STANCA (proprietara imobilului respectiv);

– au acelaşi unic furnizor intern, respectiv pe SC MODE MARYNELLA CREATIE VESTIMENTARA SRL, care nu avea capacitatea tehnică de a presta serviciile prezentate în facturile emise;

– societăţile nu au putut face dovada realităţii tranzacţiilor;

– documentele legate de circulaţia bunurilor/serviciilor nu conţin toate datele cu privire la: transportul bunurilor, denumirea acestora, conturile bancare ale furnizorilor şi beneficiarilor, datele de identificare ale persoanelor care au asigurat expediţia bunurilor şi a celor  care au întocmit documentele.

– tranzacţiile sunt descrise generic de către persoanele care le-au efectuat, în documentele justificative nu sunt menţionate persoane de contact, documentele erau primite gata semnate şi ştampilate”.

foto: arhivă