Polițiștii, obligați să verifice dacă angajații din Învățământ sau Sănătate figurează în Registrul infractorilor sexuali. PROIECT

Polițiștii, obligați să verifice dacă angajații din Învățământ sau Sănătate figurează în Registrul infractorilor sexuali. Polițiștii ar putea fi obligați să verifice din oficiu dacă printre angajații din Învățământ și Sănătate sunt persoane înscrise în Registrul privind infracțiunile sexuale. În cazul confirmării faptelor, raporturile de muncă ale persoanelor vizate vor înceta imediat, prevede un proiect legislativ aflat pe ordinea de zi a Senatului.  

Pe ordinea de zi a ședinței Senatului din 26 februarie se află o propunere legislativă pentru completarea Legii nr.118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Proiectul este inițiat de către un senator USR, fiind semnat de către mai mulți parlamentari de la PNL, PSD, USR, UDMR.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect creşterea gradului de protecţie a persoanelor vulnerabile în faţa persoanelor care figurează în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Polițiștii, obligați să verifice dacă angajații din Învățământ sau Sănătate figurează în Registrul infractorilor sexuali

Potrivit proiectului, structurile specializate din cadul inspectoratelor de poliție efectuează verificări din oficiu în scopul identificării dacă persoanelele înregistrate deja în Registru au încheiate raporturi de muncă contractelor de voluntariat sau orice alte asemenea raporturi cu instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane şi comunică din oficiu acestora, după caz, certificatele de integritate comportamentală.

„Această obligaţie subzistă atât în cazul persoanelor care au fost deja condamnate penal şi care figurează în Registru, cât şi cu privire la persoanele care vor figura de acum înainte în cadrul Registrului.

Organele de poliţie au posibilitatea legală de a interoga acele baze de date sau de a solicita informaţii concludente în scopul identificării dacă angajatorul persoanei condamnate poate fi
inclus în categoria entităţilor publice sau private. Mai mult, organele de poliţie, dacă în urma analizei constată că angajatorul se încadrează în categoria entităţilor publice sau private, va avea obligaţia de a comunica din oficiu angajatorului un certificat de integritate comportamentală”, se precizează în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Concomitent, în cadrul prezentării periodice la organele de poliţie a persoanelor condamnate, acestea vor avea obligaţia de a menţiona datele de identificare a angajatorului, precum şi de a informa organele de poliţie ori de câte ori îşi schimbă locul de muncă.

Şi în acest caz, organele de poliţie, dacă în urma analizei constată că angajatorul se încadrează în categoria entităţilor publice sau private, va avea obligaţia de a comunica din oficiu angajatorului un certificat de integritate comportamentală.

În cazul confirmării faptelor, raporturile de muncă ale persoanelor vizate vor înceta imediat

Potrivit proiectului, în ipoteza refuzului persoanei de a-şi da acordul sau de a prezenta certificatul de integritate comportamentală la momentul angajării, raportul de muncă nu poate fi încheiat. Mai mult, în ipoteza comunicării din oficiu a certificatului de integritate comportamentală de către organele de poliţie, raporturile de muncă existente încetează de drept.

În astfel de situaţii, existenţa unei menţiuni în certificatul de integritate comportamentală reprezintă fie un impediment legal la încheierea contractelor de muncă, în sens larg, cu
entităţile publice sau private, fie un motiv de încetare a unui raport juridic de muncă preexistent.

De asemenea, dacă în urma verificărilor se constată că persoana verificată are încheiate raporturi de muncă, contractelor de voluntariat sau orice alte asemenea raporturi cu entităţile publice sau private, polițiștii comunică din oficiu certificatul de integritate comportamentală către acestea.

Raporturile de muncă, contractele de voluntariat sau orice alte asemenea raporturi încetează de drept de la momentul comunicării certificatului de integritate comportamentală.

„Propunerea legislativă se află în deplină concordanţă cu principiile constituţionale, identificând soluţii normative corecte din perspectiva evaluării interesului public determinat de protejarea persoanelor vulnerabile raportat la dreptul oricărei persoane de a munci, în aceste condiţii, se justifică restrângerea dreptului la muncă acelor persoane condamnate penal pentru infracţiuni sexuale exclusiv în cadrul anumitor categorii de angajatori al căror obiect de activitate implică contactul cu persoane aflate în categorii vulnerabile (minori, elevi, persoane vârstnice, pacienţi internaţi în unităţi spitaliceşti, persoane cu dizabilităţi etc.)”, se mai precizează în expunerea de motive.

Termenul de adoptare tacită a proiectului este 1 martie 2024.