Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Prevederi ale noii legi a educaţiei: învăţământ obligatoriu de 10 ani


Publicat

elevi

Începând de joi, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, unele prevederi din noua lege a educaţiei intră în vigoare. Actul normativ aduce o serie de modificări, precum obligativitatea învăţământului de 10 ani, care se va finaliza la împlinirea vârstei de 16 ani a copilului şi implicit instituirea învăţământului obligatoriu de la vârsta de 6 ani.

Pentru a ne familiariza cu noile prevederi ale Legii educaţiei, am apelat la inspectorul şcolar general adjunct al ISJ Alba, Marcel Stan. Potrivit declaraţiilor acestuia, admiterea la liceu şi examenul de bacalaureat vor avea loc, în 2011, la fel ca până acum: examenul de bacalaureat în noul format îi va avea ca protagonişti pe elevii care încep clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013, iar admiterea la liceu – elevii care încep clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

În noua Lege a educaţiei, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competenţelor. Este vorba despre evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, studiate pe parcursul învăţământului liceal şi a competenţelor digitale. Urmează apoi evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă — probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).

Marcel Stan a completat că majoritatea actelor normative din noua lege vor începe să fie aplicate abia peste câţiva ani, prin urmare conducerea unităţilor de învăţământ va avea timp să se familiarizeze cu noile metodologii care, de altfel, întârzie să fie trimise în teritoriu. „Deşi ni s-a comunicat că vom primi metodologiile până la expirarea termenului de 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, acestea încă nu au ajuns. Unele norme de aplicare vor fi mai clare abia după apariţia acestor metodologii şi a dispoziţiilor tranzitorii. Sperăm ca Ministerul să urgenteze trimiterea în teritoriu”, a spus Stan.

Vă prezentăm principalele modificări ce se regăsesc în noua lege a educaţiei:

– obligativitatea învăţământului de 10 ani, care se va finaliza la împlinirea vârstei de 16 ani;

– introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, fapt care instituie învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani (intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012-2013);

– introducerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial, primii la care se aplică fiind elevii care încep clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012;

– introducerea, prin Legea Educaţiei, a costului standard per elev şi a principiului „finanţarea urmează elevul” (această prevedere se aplică din 2012). Această finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară. Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev şi preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

De asemenea, pentru finanţarea educaţiei naţionale se va aloca anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale, începând din 1 ianuarie 2012, minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Proiect de repunere pe șine a Mocăniței de pe Valea Arieșului. Ar lega Câmpeni și Abrud de Turda, pe un traseu de 110 kilometri

Publicat

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România și reprezentanții mai multor asociații din județele Cluj și Alba au lansat un proiect de revitalizare a Mocăniței de pe Valea Arieșului.

Președintele Societății ”Avram Iancu”, Tiberiu Groza, a declarat pentru Cluj24.ro că rolul Mocăniței a fost unul extrem de important pentru viața economică și socială a localităților de pe Valea Arieșului de la înființarea liniei înguste de cale ferată până în 1998 când s-a închis activitatea pe traseul Turda – Câmpeni-Abrud.

”Revitalizarea Mocăniței de pe Valea Arieșului este doar primul pas pentru revitalizarea vieții economice, sociale, turistice și culturale din această zonă. Mocănița ar fi un obiectiv prin care să fie atrași numeroși turiști”, a spus Groza.

Potrivit acestuia, proiectul prevede atragerea de fonduri europene pentru reconstrucția liniei înguste de cale ferată și pentru alte investiții.

Traseul Mocăniței este de 110 km

Traseul Mocăniței de pe Valea Arieșului are o lungime de 110 km și ar lega Turda, din județul Cluj, de Câmpeni și Abrud, județul Alba.

”Acum sunt funcționali 10 km la Sălciua și alți 10 km între Câmpeni și Abrud. Noi estimăm că în 10 ani acest proiect poate deveni viabil, important este să îl începem. Primăriile de pe traseu vor investi, iar dacă oamenii din zonă vor vedea că vin turiști își vor amenaja pensiuni, vor oferi bucătărie tradițională și meșteșuguri. În final, se stopează depopularea zonei Munților Apuseni”, a explicat președintele Societății ”Avram Iancu”.

Articol complet pe: Cluj24.ro

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Cel mai tânăr primar din județul Alba a depus jurământul. Iulia Stănilă și-a preluat mandatul în comuna Șpring

Publicat

Cel mai tânăr primar din Alba, este Iulia Stănilă, a depus jurământul și și-a preluat mandatul.

La cei 29 de ani ai săi, aceasta a câștigat funcția de primar al comunei Șpring, reușind să îl învingă pe primarul în funcție de 16 ani, Daniel Rusu. 

,,Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei Șpring. Așa să-mi ajute Dumnezeu!” a scris aceasta pe contul ei de Facebook, unde a adăugat și câteva fotografii de la ceremonie.

Iulia  s-a născut în 1991, în satul Șpring. La vârsta de 14 ani a plecat la studii în Alba-Iulia, apoi în Sibiu, unde a urmat Facultatea de Jurnalistică din cadrul Universității ,,Lucian Blaga”.

Timp de aproape 5 ani a locuit împreună cu soțul ei în București, unde a lucrat ca și consultant pentru fonduri europene, la o companie de profil.

Aceasta a afirmat că modelul ei este primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, care a reușit să își ridice comunitatea cu ajutorul fondurilor europene și a performanței în administrație.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate