Prevederi ale noii legi a educaţiei: învăţământ obligatoriu de 10 ani

Începând de joi, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, unele prevederi din noua lege a educaţiei intră în vigoare. Actul normativ aduce o serie de modificări, precum obligativitatea învăţământului de 10 ani, care se va finaliza la împlinirea vârstei de 16 ani a copilului şi implicit instituirea învăţământului obligatoriu de la vârsta de 6 ani.

Pentru a ne familiariza cu noile prevederi ale Legii educaţiei, am apelat la inspectorul şcolar general adjunct al ISJ Alba, Marcel Stan. Potrivit declaraţiilor acestuia, admiterea la liceu şi examenul de bacalaureat vor avea loc, în 2011, la fel ca până acum: examenul de bacalaureat în noul format îi va avea ca protagonişti pe elevii care încep clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013, iar admiterea la liceu – elevii care încep clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

În noua Lege a educaţiei, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competenţelor. Este vorba despre evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, studiate pe parcursul învăţământului liceal şi a competenţelor digitale. Urmează apoi evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă — probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).

Marcel Stan a completat că majoritatea actelor normative din noua lege vor începe să fie aplicate abia peste câţiva ani, prin urmare conducerea unităţilor de învăţământ va avea timp să se familiarizeze cu noile metodologii care, de altfel, întârzie să fie trimise în teritoriu. „Deşi ni s-a comunicat că vom primi metodologiile până la expirarea termenului de 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, acestea încă nu au ajuns. Unele norme de aplicare vor fi mai clare abia după apariţia acestor metodologii şi a dispoziţiilor tranzitorii. Sperăm ca Ministerul să urgenteze trimiterea în teritoriu”, a spus Stan.

Vă prezentăm principalele modificări ce se regăsesc în noua lege a educaţiei:

– obligativitatea învăţământului de 10 ani, care se va finaliza la împlinirea vârstei de 16 ani;

– introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, fapt care instituie învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani (intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012-2013);

– introducerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial, primii la care se aplică fiind elevii care încep clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012;

– introducerea, prin Legea Educaţiei, a costului standard per elev şi a principiului „finanţarea urmează elevul” (această prevedere se aplică din 2012). Această finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară. Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev şi preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

De asemenea, pentru finanţarea educaţiei naţionale se va aloca anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale, începând din 1 ianuarie 2012, minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii.