Recensământul populaţiei şi locuinţelor, rezultate preliminare: În judeţul Alba sunt 327.258 de locuitori

Reprezentanţii Direcţiei Regionale de Statistică (DRS) Alba au făcut publice rezultate preliminarii ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor desfăşurat în 2011. Potrivit acestora, în Alba sunt 327.258 de locuitori, majoritatea femei (50.59%), de religie ortodoxă (86,36%). Datele finale ale recensământului vor fi disponibile începând cu semestrul doi al anului viitor.

Potrivit DRS Alba, datele preliminare ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea principalilor indicatori statistici incluşi în tabelele centralizatoare, întocmite de către recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 2500 sectoare de recensământ.

La nivelul judeţului Alba, populaţia stabilă preliminară este de 327.258 persoane, din care femei – 165.559. În judeţ sunt 118.904 gospodării, 146.798 locuinţe convenţionale, 103.384 clădiri, din care 103.032 clădiri cu locuinţe.

Populaţia feminină este majoritară, respectiv 50,59% din populaţia stabilă preliminară. În municipii şi oraşe locuiesc 48,70% dintre bărbaţi  şi 51,30% dintre femei. Densitatea populaţiei este de 52,4 locuitori pe kmp. Localităţile cel mai dens populate sunt: Alba Iulia  (564,2 locuitori pe kmp), Sebeş (210,1 locuitori pe kmp), Blaj (202,3 locuitori pe kmp).

Densităţile cele mai scăzute s-au înregistrat în localităţile: Ceru Băcăinţi (5,4 locuitori pe kmp), Întregalde (6,8 locuitori pe kmp), Râmeţ (6,9 locuitori pe kmp).

Din totalul locuitorilor, 307.117 (93,85%) au limba maternă română, 15.346 (4,69%) au limba maternă maghiară, iar 3.570 (1,9%) au limba maternă romani. Mai sunt 12 ucraineni, 629 germani (0.19%), 21 turci, 12 ruşi şi 200 au altă limbă maternă. Dintre cei recenzaţi până la această dată, 351 nu şi-au declarat limba maternă.

Structura populaţiei stabile preliminare după religia declarată la recensământ arată că 86,36% dintre persoanele din judeţul Alba sunt de religie ortodoxă; 1,10% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,56% de religie reformată, 3,20% de religie greco-catolică, 2,20% de religie penticostală, iar 1,08% de religie baptistă. Ponderi între 0,1%-0,8% au înregistrat următoarele religii: martorii lui Iehova (0,60%), unitariană (0,48%), creştini după evanghelie (0,27%), adventişti de ziua a 7-a (0,19%). Persoanele de altă religie reprezintă 0,46%.

S-au declarat „fără religie” 646 persoane, care reprezintă 0,2% din total;  ateii deţin o pondere de 0,05% în totalul populaţiei stabile preliminare (numărul acestora fiind de 179 persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 830 persoane, reprezentând 0,25% din populaţia stabilă a judeţului.

Au fost înregistrate 118.900 gospodării ale populaţiei, constituite din 324.300 persoane. Astfel, 99,1% din populaţia stabilă preliminară a judeţului se regăseşte în gospodăriile populaţiei, restul fiind în gospodării instituţionale (cămine studenţeşti, cămine de bătrâni, instituţii de protecţie a copilului etc.) sau reprezentând persoane fără adăpost.

La recensământul din anul 2011 au fost înregistrate 103.000 clădiri, în care se află 146.700 locuinţe convenţionale, având 386.400 camere de locuit. Chiar dacă numărul clădirilor cu locuinţe din mediul urban reprezintă numai 0,8% din totalul înregistrat la nivelul ţării, acestea sunt formate dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încât ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban (56,5%) o depăşeşte pe cea din mediul rural. Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderentă: 98,4% din totalul locuinţelor (98,2% în municipii şi oraşe, respectiv 98,6% în comune), urmată de proprietatea de stat 1,1% (1,4% în municipii şi oraşe, respectiv 0,6% în comune); celelalte forme de proprietate deţin împreună restul de 0,5%.

Din totalul locuinţelor convenţionale din judeţ, 70,7% au alimentare cu apă în locuinţă (89,4% în municipii şi oraşe şi 46,5 % în comune). Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în mediul urban ( 89,4%) şi în următoarele localităţi: Alba Iulia (96,7%), Cugir (94,1%), Sebeş (93,2%), Blaj (88,0%), Aiud (87,9%), Abrud (84,6%), Baia de Arieş (82,4%), Ocna Mureş (80,7%).

La nivelul judeţului Alba, 83,6% din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (92,0% în municipii şi oraşe şi 72,6% în comune). În Alba Iulia, 95,5% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătărie în interiorul locuinţei.  În 48 localităţi se înregistrează ponderi ridicate (peste 70,0%) ale dotării locuinţelor cu bucătărie, respectiv în localităţile: Cenade 95,9%, Alba Iulia 95,5%, Gârbova 95,1%, Sebeş 94,6%, Blaj 94,1%, Lunca Mureşului 93,2%, Râmetea 92,3%, Abrud 91,8%, Baia de Arieş 91,8%, Ocna Mureş 91,4%, Teiuş 91,3%, Aiud 91,0%, Oraş Cugir 90,2%, Mihalţ 90,2%, Mirăslău 89,6%, Pianu 89,0%, Spring 87,9%, Şugag 87,5%, Cut 86,6%, Jidvei 86,6%, Unirea 86,2%, Şibot 86,0%, Valea Lungă 86,0%, Cetatea de Baltă 84,5%, Ighiu 84,4%, Şona 83,6%, Arieşeni 83,0%, Câmpeni 82,4%, Sântimbru 81,7%, Albac 81,5%, Stremţ 80,0%, Crăciunelu de Jos 79,1%, Rădeşti 78,6%, Galda de Jos 78,0%, Ciugud 77,7%, Cricău 77,6%, Roşia Montană 76,0%,Vinţu de Jos 74,4%, Sâncel 74,1%, Livezile 74,0%, Bistra 73,5%, Horea 72,6%, Zlatna 72,4%, Daia Română 71,5%, Lopadea Nouă 71,3%, Roşia de Secaş 70,6%, Săsciori 70,3%, Ceru Băcăinţi 70,1%.

Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai 64% din totalul acestora deţinând o baie în interiorul locuinţei. Discrepanţa dintre categoriile de localităţi este mare, 84,5% dintre locuinţele înregistrate în municipii şi oraşe şi doar 37,5% dintre cele aflate în comune dispunând de baie în interiorul locuinţei. În Alba Iulia, 95,1% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interiorul locuinţei.