Regele Mihai, cetăţean de onoare al municipiului Alba Iulia, nu este dorit în Parlament de deputatul PDL Alba, Clement Negruţ. Vezi motivele

Deputatul Clement Negruţ este unul dintre democrat-liberalii care consideră că Regele Mihai I al României nu are ce căuta în plenul reunit al Parlamentului. Acesta este un republican convins, iar propunerea liberalilor de a-l invita pe rege într-o ședință solemnă a Legislativului este o chestiune de oportunism politic, în opinia deputatului PD-L.

Parlamentul a aprobat, marți, propunerea liberalilor a-l invita pe Regele Mihai, pe 25 octombrie, la împlinirea celor 90 de ani, după ce, iniţial, într-o altă şedinţă, parlamentarii Puterii au refuzat categoric această iniţiativă.

Decizia a fost luată cu 204 voturi “pentru”, trei voturi “împotrivă” și 46 de abțineri. Printre cei care au votat “împotrivă” se numără şi deputatul PD-L Clement Negruţ. Acesta şi-a motivat decizia într-o declaraţie făcută ziarului online Alba24.ro.

“Eu sunt un republican convins. Ăsta ar fi punctul de plecare, dar, sigur, declaraţia asta ar rămâne fără suport, dacă nu aş mai adăuga următorul lucru: Mi se pare o chestiune de oportunism politic al liberalilor. De ce de fiecare dată când se apropie alegerile aduc în discuţie monarhia şi se fac trimiteri la rege? Culmea, pe lângă asta, mi s-a părut deplasată aciuierea cu PSD care, aduc aminte, în 1990 îl fugărea pe rege pe autostrada Bucureşti şi-l scotea afară din ţară. Iliescu îl declara persoană non-grata, în 1994 şi acum PSD votează pentru ca regele să se adreseze de la tribuna Parlamentului.

Publicitate

Un alt raţionament pe care-l susţin cu toată tăria este că regele, fostul rege - pentru că noi nu avem rege, noi suntem republică constituţională, avem un preşedinte ales democratic, iar de la tribuna Parlamentului se adresează doar preşedinţii în funcţie. Ori noi, ce facem? De la tribuna Parlamentului se adresează, de onomastică, la împlinirea vârstei de 90 de ani, fostul suveran al României. În calitate de ce?

Eu respect istoria, încă o dată îi transmit pe această cale <La multi ani!>, cum am făcut-o şi ieri, dar domnia sa, prin Casa Regală, putea să facă altceva: să solicite Parlamentului o aulă unde să aibă loc o ceremonie, pentru că sunt destule spaţii în interiorul Parlamentului în care parlamentarii care au anumite afinităţi cu monarhia să fie prezenţi să-l gratuleze pe rege, dar nicidecum în plenul reunit al Parlamentului să se adreseze, culmea, de ziua de naştere.

Dacă discutam de un eveniment de altă natură, eu ştiu… introducerea monarhiei în România sau ziua Casei Regale, era altceva, dar mi se pare deplasată în opinia mea prezenţa suveranului la tribuna Parlamentului. Încă o dată, cu respect spun lucrul acesta, nicidecum nu vreau să-l duc în derizoriu, pentru că face parte, de bine, de rău, din istoria acestui popor. Eu cred că în momentul de faţă România este republică, are preşedinte, iar fostul suveran, căruia îi doresc sănătate şi viaţă lungă, nu poate face altceva decât, eventual… Parlamentul să facă o declaraţie oficială prin care să se adreseze urările care se fac la asemenea evenimente”, a precizat deputatul de Alba, Clement Negruţ.

Printre cei mai aprigi susţinători ai invitării regelui s-a numărat vicepreşedintele PD-L, Theodor Paleologu. Acesta a făcut chiar un apel către colegii de grup să voteze şi ei pentru invitarea Regelui Mihai. “Este o chestiune de obraz, motivul invocat că Regele Mihai nu ar fi şef de stat nu ţine", a spus acesta.

De adăugat că Regele Mihai I al României a fost distins cu titlul de cetăţean de onoare al municipiului Alba Iulia la sfârşitul anului 1997. Sala Unirii a găzduit ceremonia prin care primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, i-a conferit Majestăţii Sale titlul, acordat de Consiliul local. La data respectivă, Mircea Hava, însoţit de mai mulţi lideri locali şi membri PD, l-au întâmpinat pe Rege, pe jos, la Podul de peste Mureş de la intrarea în Alba Iulia. În 1997 România era condusă de un guvern condus de Victor Ciiorbea,  format din PD, PNL şi PNŢCD, iar preşedinte era Emil Constantinescu.

Odată cu acest titlu, Alteţa Sa a primit cheia oraşului şi steagul municipiului, fiind invitat apoi, alături de Regina Ana şi de Principesa Margareta, să viziteze Traseul Celor Trei Fortificaţii.

Primarul Mircea Hava le-a mulţumit atunci majestăţilor lor pentru tot ceea ce Casa Regală a României a făcut pentru România şi pentru Alba Iulia. La rândul său, vizibil emoţionat de eveniment şi de călduroasa primire pe care albaiulienii i-au făcut-o, Regele Mihai le-a mulţumit pentru titlul de cetăţean de onoare primit şi i-a asigurat că va veni mereu, cu tot dragul, la Alba Iulia.

Legătura Majestăţii Sale cu Alba Iulia este însă mult mai puternică, el fiind numit între anii 1930 şi 1940 “Mare Voievod de Alba Iulia”. De-a lungul timpului, Regele Mihai a preferat în repetate rânduri să petreacă la Alba Iulia momente apropiate de marile sărbători creştine sau de Ziua Naţională.

Mihai I a fost în două rânduri la comanda ţării, prima dată în timpul şcolii elementare în anii 1920, iar apoi în anii 1940. A doua domnie a Regelui Mihai a început în condiţii dramatice, într-o Românie mică şi într-o Europă în război. Prerogativele regale drastic limitate transferau întreaga putere executivă lui Ion Antonescu. Mihai a fost înlăturat de pe tron în decembrie 1947.