Penitenciarul Aiud nu se ridică la standardele europene de cazare a deţinuţilor

Penitenciarul Aiud este una dintre unităţile cu cele mai grave probleme de cazare din ţară, alături de penitenciarele din Jilava şi Galaţi, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, chestor Ioan Băla. Acesta a fost prezent la Aiud, pentru a identifica soluţiile la problemele cu care se confruntă unitatea de detenţie.

Problema principală este numărul mare de deţinuţi, ce contravine standardelor europene. Mai exact, regulile Uniunii Europene impun spaţii în celulă de minim 4 metri pătraţi pentru un deţinut şi un volum de 9 metri cubi de aer. Penitenciarul Aiud are 201 camere de deţinere şi 1.200 de deţinuţi, în prezent. Capacitatea legală de cazare este de 1.634 de locuri, totuşi acest lucru ar însemna o supraaglomerare, pentru că, deja, în situaţia actuală, nu sunt respectate standardele europene.

Această situaţie nu se găseşte doar la Aiud. România a fost somată în mai multe rânduri de Comisia Europeană să reorganizeze spaţiile de cazare pentru deţinuţii din ţară.

Un alt aspect subliniat de chestor Ioan Băla este amenajarea şi menţinerea în condiţii optime a spaţiilor de preparare şi depozitare alimente, astfel încât să fie obţinute fără impediment autorizaţiile de funcţionare.

Cheltuielile de întreţinere sunt în continuare extrem de mari, chiar dacă s-au redus, în ultimii ani. Cheltuielile de energie şi apă sunt foarte ridicate pentru că sunt multe pierderi din cauza instalaţiilor învechite.

Potrivit directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, închisoarea din Aiud are un număr impresionant de clădiri, tocmai de aceea s-a propus optimizarea acestora şi construirea unor spaţii de cazare corespunzătoare. „Spre exemplu, Direcţia economică nu îşi are rostul în patru-cinci locuri răsfirate, în tot penitenciarul”, a precizat Băla.

Penitenciarul are mare nevoie de mobilier: paturi, rafturi, arhive pentru dosarele de detenţie şi uşi de diverse grade de securitate.

Ioan Băla a mai spus că terenurile agricole, în jur de 30 de hectare, ar trebui folosite pentru producţia proprie şi asigurare de hrană, pentru că mână de lucru este destulă în închisoare.

O altă problemă este numărul insuficient de personal calificat, fapt ce suprasolicită angajaţii, ce lucrează în condiţii de stres.

Începând cu anul 2001, penitenciarul se află într-un profund proces de refacere. Astfel, în perioada 2001-2003, a fost refăcută împrejmuirea exterioară, respectiv zidul de protecţie şi s-au înlocuit foişoarele de pază. Din anul 2002, clădirea principală, aşa numitul celular, se află în proces de reparaţie capitală şi modernizare; două din aripile clădirii au fost finalizate şi date în folosinţă în cursul anului 2006, corpul principal de clădire (partea lungă) fiind încă în lucru.

În urma acestui program de reparaţii capitale şi modernizare, vor creşte semnificativ condiţiile de detenţie pentru deţinuţi. Noua clădire dispune de camere cu grupuri sanitare distincte, săli şi cluburi pentru activităţile de reintegrare socială, sală de mese, situată la mansarda clădirii şi nu în ultimul rând dispozitive de pază şi supraveghere.