România ar putea primi din aprilie un vaccin anti-COVID care imunizează după o singură doză. Cum funcționează Johnson & Johnson

România ar putea primi, din luna aprilie, vaccinuri anti COVID de la a patra companie. E vorba de serul produs de Johnson & Johnson, a spus la Digi FM coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, Valeriu Gheorghiță. Potrivit acestuia, serul are o eficacitate foarte ridicată și e nevoie doar de o singură doză de administrare. Vaccinul Johnson & Johnson poate fi refrigerat timp de până la trei luni la 2-8 ° C.

Medicul Valeriu Gheorghiță a precizat că vaccinul produs de Johnson & Johnson va fi autorizat la jumătatea lunii martie de Agenția Europeană a Medicamentului.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a primit săptămâna trecută cererea oficială pentru autorizarea condiţionată a vaccinului anti-COVID produs de Johnson&Johnson. Studiile companiei arată că vaccinul are o eficacitate globală de 66%.

EMA va evalua cererea depusă de compania Janssen (filiala belgiană a companiei farmaceutice americane Johnson & Johnson) „într-un calendar accelerat”, întrucât a început din decembrie o analiză în timp real a datelor privind eficacitatea şi siguranţa acestui vaccin.

Cum funcționează vaccinul Johnson & Johnson

Vaccinul Johnson & Johnson se bazează pe instrucțiunile genetice ale virusului pentru construirea proteinei spike.

Dar, spre deosebire de vaccinurile Pfizer-BioNTech și Moderna, care stochează instrucțiunile în ARN monocatenar, vaccinul Johnson & Johnson folosește ADN dublu catenar.

Cercetătorii au adăugat gena pentru proteina coronavirus spike la un alt virus numit Adenovirus 26. Adenovirusurile sunt virusuri comune care cauzează de obicei răceli sau simptome asemănătoare gripei.

Echipa Johnson & Johnson a folosit un adenovirus modificat care poate pătrunde în celule, dar nu se poate replica în interiorul lor sau nu poate provoca boli.

Potrivit ziarului The New York Times, vaccinul Johnson & Johnson rezultă din cercetări de zeci de ani asupra vaccinurilor pe bază de adenovirus.

În iulie, primul a fost aprobat pentru uz general – un vaccin pentru Ebola, realizat tot de Johnson & Johnson. Compania desfășoară, de asemenea, studii privind vaccinurile pe bază de adenovirus pentru alte boli, inclusiv H.I.V. și Zika.

Vaccinurile pe bază de adenovirus pentru Covid-19 sunt mai rezistente decât vaccinurile ARNm de la Pfizer și Moderna. ADN-ul nu este la fel de fragil ca ARN-ul, iar stratul proteic dur al adenovirusului ajută la protejarea materialului genetic din interior.

Drept urmare, vaccinul Johnson & Johnson poate fi refrigerat timp de până la trei luni la 2-8 ° C (36-46 ° F).

După injectarea vaccinului în brațul unei persoane, adenovirusurile se lovesc de celule și se prind de proteinele de pe suprafața lor.

Celula înghite virusul într-o bulă și îl trage în interior. Odată ajuns în interior, adenovirusul scapă din bulă și se deplasează către nucleu, camera în care este stocat ADN-ul celulei.

Adenovirusul își împinge ADN-ul în nucleu. Adenovirusul este conceput astfel încât să nu se poată autoreplica, dar gena pentru proteina coronavirus spike poate fi citită de celulă și copiată într-o moleculă numită ARN mesager sau ARNm.

Adenovirusul provoacă, de asemenea, sistemul imunitar prin pornirea sistemelor de alarmă ale celulei. Celula trimite semnale de avertizare pentru a activa celulele imune din apropiere.

Prin declanșarea acestei alarme, vaccinul Johnson & Johnson determină sistemul imunitar să reacționeze mai puternic la proteinele spike.

Când o celulă vaccinată moare, resturile conțin proteine spike și fragmente de proteine care pot fi apoi preluate de un tip de celulă imună numită celulă care prezintă antigen.

Celula prezintă fragmente de proteină spike pe suprafața sa. Atunci când alte celule numite celule T ajutătoare detectează aceste fragmente, celulele T ajutătoare pot declanșa alarma și pot ajuta să organizeze alte celule imune pentru a combate infecția.

Citește și: Documentar BBC: Oamenii cu imunitate ascunsă anti-COVID. Cum funcționează celulele T și de ce unii pacienți sunt asimptomatici

Alte celule imune, numite celule B, se pot ciocni cu vârfurile coronavirusului de pe suprafața celulelor vaccinate sau cu fragmente de proteine plutitoare libere.

Câteva dintre celulele B pot fi capabile să se fixeze pe proteinele vârf. Dacă aceste celule B sunt apoi activate de celulele T ajutătoare, acestea vor începe să prolifereze și să producă anticorpi care vizează proteina spike.

Celulele care prezintă antigen pot activa, de asemenea, un alt tip de celulă imună numită celulă T ucigașă pentru a căuta și a distruge orice celule infectate cu coronavirus care afișează fragmente de proteine spike pe suprafețele lor.

Sursă: nytimes.com, digi24.ro