Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

S-au audiat între ei cu identitate protejată. DNA: Mureșan și complicii săi din DIICOT și Poliție au vrut să-l reducă pe Berbeceanu la tăcere


Publicat

Fostul şef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan, şi cei doi complici ai săi au fabricat dosarul lui Traian Berbeceanu încercând să îl reducă la tăcere pe fostul şef al BCCO Alba şi să obţină de la acesta materiale despre care credeau că i-ar fi putut incrimina, potrivit DNA.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, în rechizitoriul prin care i-au trimis în judecată pe fostul şef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan, fostul procuror Nicolaie Cean şi ofiţerul Alin Muntean, că „actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză au relevat existenţa unei activităţi infracţionale extrem de elaborate a inculpaţilor, subtil şi atent construită, prin folosirea cu rea-credinţă a funcţiei şi a instrumentelor procedurale, rezultatul final constând în colectarea unui material probator cu aparenţă de legalitate şi temeinicie, folosit pentru punerea sub inculpare şi reţinerea părţii vătămate Traian Berbeceanu, scopul principal decelat în anchetă fiind cel al înlăturării acestuia din funcţia deţinută şi al intrării în posesia materialelor compromiţătoare pentru oamenii legii, pe care cel vizat le-ar fi deţinut”.

Berbeceanu , prea vocal , prea periculos

Potrivit actului de sesizare a instanţei, Traian Berbeceanu – care devenise tot mai vocal şi mai determinat în a aduce la cunoştinţa organelor de anchetă împrejurările cu potenţial incriminator la adresa celor trei, constatate pe parcursul activităţii în calitate de şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia şi care efectua anchete care vizau oameni de afaceri aflaţi în legătură cu aceştia – a determinat din partea acestora „o reacţie de apărare, generată de panică şi concretizată în efectuarea unor demersuri infracţionale care au urmărit «reducerea la tăcere» a ofiţerului de poliţie”.

„Aşa cum în situaţia în care o persoană cercetată penal care află despre această împrejurare încearcă, înainte de toate, să şteargă urmele infracţiunii sau să îşi construiască o apărare viabilă, tot astfel, cei trei au ales ca manieră de apărare faţă de o posibilă anchetă penală neutralizarea iniţiatorului, a persoanei care putea furniza elemente de natură a-i incrimina”, se mai arată în rechizitoriul transmis judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

57 de martori în dosar

În document se precizează şi o listă de martori cu care nu pot lua legătura cei trei inculpaţi. Fiecare dintre aceştia nu poate lua legătura cu ceilalţi doi inculpaţi, cu partea civilă Berbeceanu Traian şi cu martorii indicaţi în rechizitoriu, respectiv: Albu Dumitru, Alexandru Daciana Camelia, Balică Cristina, Balint Dan, Biriescu Anişoara Ramona, Biriescu Titus Gabriel, Braicu Nicolae, Cernea Ştefan, Costachi Ioan-Mugurel, Cristea Andrada Marinela, Cupetiu Dorin-Eugen-Ioan, Cupetiu Monica, Dreghiciu Maria-Nicoleta, Florescu Gabriel, Fratilescu Gheorghe, Fratilescu Mariana, Geogean Sebastian-Gheorghe, Gheorghe Maria-Georgiana, Goagă Alexandru-Mihai, Huşanu Danca-Ioana, Ilisei Mircea, Ioescu Ovidiu, Lascău Florin, Lavu Alexandru-Nicolae, Laza Adina, Lazăr Simina, Link Cristian, Litera Constantin Cristian, Litera Simina-Mirela, Luca Ovidiu-Claudiu, Manolache Cătălin, Mărginean Gabriel Răzvan, Mărginean Mircea, Mărginean Vasile, Mihalache Mihai Adrian, Mircea Adrian, Naboiu Lucian-Paul, Nicoară Lucian Florin, Oneţ Mariana-Romioara, Pădurean Claudia-Dorina, Pavel Amalia-Coruta, Pintea Cristina Angela, Pîrvoni Gabriel, Pitulescu Mircea, Raţiu Ovidiu, Riscuta Aurel, Rusu Gheorghe, Scaglione Cosimo, Şelaru Florina Adriana, Şerban Florian, Şerdean Claudiu-Alin, Simota Alin, Solomon Maria, Stanciu Mircea, Tomuş Cornel, Uscatu Gheorghe, Vonu Dacian. Martorii sunt în special persoane anchetate de Traian Berbeceanu, dar pe listă apar şi foşti colegi ai acestuia de la BCCO Alba Iulia.

Procurorii susţin că cei trei au ales să acţioneze astfel din două motive, unul fiind acela că natura funcţiei deţinute – de procuror, respectiv ofiţer de poliţie – le-a permis construirea unei cauze penale împotriva lui Berbeceanu. Al doilea motiv a fost acela că doar prin intrarea în posesia materialelor incriminatoare pe care Berbeceanu pretindea că le deţine ori prin examinarea conţinutului acestora ar fi avut un control real asupra propriei lor situaţii juridice.

„Astfel, chiar dacă inculpaţii şi-ar fi formulat diverse apărări, în înţelegere cu alte persoane, ale căror interese se presupune că le-ar fi favorizat în schimbul unor sume de bani, chiar dacă s-ar fi preconstituit înscrisuri care să denatureze anumite împrejurări, chiar dacă s-ar fi identificat varii modalităţi de apărare, cei trei nu ar fi avut certitudini cu privire la un eventual curs favorabil al unei potenţiale cauze penale, în lipsa cunoaşterii datelor compromiţătoare pretins deţinute de Traian Berbeceanu, date la care nu puteau avea acces decât în urma efectuării unor percheziţii”, se mai arată în documentul citat.

În acest sens, susţin anchetatorii, Ioan Mureşan, în calitate de procuror şef al Serviciului teritorial Alba Iulia al DIICOT, ajutat de Alin Mirel Muntean şi cu concursul lui Ion Nicolaie Cean, „a conceput un plan cu vădite conotaţii infracţionale, în care a fost angrenat şi martorul Daniel Costel Chirilă, cu privire la care nu au rezultat suficiente indicii care să ateste cunoaşterea completă a activităţii infracţionale, „acesta fiind mai degrabă îndrumat pe anumite piste la solicitarea lui Mureşan, cu larga participare a inculpatului Muntean”.

În 16 iulie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Ioan Mureşan, procuror şef al DIICOT Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă şi fals intelectual, pe Nicolaie Ioan Cean, fost procuror DIICOT în perioada 7 decembrie 2009 – 15 august 2013, în prezent pensionat, pentru complicitate la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, şi pe Alin Mirel Muntea, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul BCCO Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

Percheziţii nejustificate la Traian Berbeceanu

Totodată, procurorii susţin că cei trei anchetatori ar fi dispus percheziţionarea locuinţei lui Traian Berbeceanu, a biroului acestuia, dar şi a unei case de vacanţă pe care o folosea, aflată pe numele părinţilor, pentru a găsi probe pe care fostul şef al BCCO Alba le-ar fi avut împotriva lor. „În principiu, aceste percheziţii nu îşi găsesc în mod esenţial justificarea în raport cu natura infracţiunilor reţinute şi cu persoanele cercetate, motiv pentru care există o suspiciune întemeiată cu privire la raţiunea reală pentru care au fost efectuate, respectiv cea subliniată la începutul expunerii, constând în identificarea eventualelor informaţii deţinute de Traian Berbeceanu împotriva anchetatorilor şi a apropiaţilor acestora”, mai notează anchetatorii.

Acuzaţiile procurorilor:

MUREŞAN IOAN, procuror şef al DIICOT – ST Alba, la data faptelor, este acuzat de: – abuz în serviciu; – represiune nedreaptă; – fals intelectual;

CEAN NICOLAIE IOAN, fost procuror DIICOT în perioada 07.12.2009 – 15.08.2013, în prezent pensionat, este acuzat de: – complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie

MUNTEAN ALIN MIREL, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul BCCO Alba, la data faptelor, este acuzat de: – abuz în serviciu; – fals intelectual, în formă continuată; – complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

Dosarul a fost trimis pentru judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu propunere de menţinere a măsurilor preventive dispuse în cauză.

Ioan Mureşan a demisionat de la conducerea DIICOT Alba, după ce a fost începută urmărirea penală în cazul lui, acesta fiind eliberat din funcţie în 29 mai.

Ce spune Berbeceanu: ”Ca parte vătămată în dosarul instrumentat de procurorii DNA am constatat cu scârbă și stupoare cu câtă mârșăvie au fost fabricate probe împotriva mea. Au fost martori instruiți să declare lucruri anterior stabilite. Vă vine sau nu să credeți, s-au audiat între ei cu identități protejate. Cum să te audiezi tu, procuror șef, cu identitate protejată în speranța că nu vei fi descoperit niciodată?!”

Comisarul Traian Berbeceanu susţinea, într-o discuţie interceptată de procurorii anticorupţie, că şefa DIICOT, Alina Bica, şi şeful Poliţiei române, Petre Tobă, ar fi cunoscut problemele de la DIICOT Alba şi BCCO Alba, după ce ar fost informaţi de către el.

În rechizitoriul prin care i-au trimis în judecată pe anchetatorii lui Berbeceanu, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) redau conţinutul unei discuţii dintre acesta şi adjunctul şefului Poliţiei Române, Florentin Robescu.

În această discuţie, care a fost interceptată de DNA, Berbeceanu susţinea că şefa DIICOT şi şeful Poliţiei Române ar fi fost informaţi de el despre problemele de la DIICOT Alba şi BCCO Alba, inclusiv despre conflictul său cu procurorul Ioan Mureşan.

În discuţia cu Robescu, Berbeceanu mai spunea că i s-a reproşat faptul că „vânează” procurori DIICOT, deşi nici el nu este „Albă ca Zăpada”.

„Florentin Robescu (FR): : Adică… Bine, oricum, ai văzut când am vorbit noi atunci la Iaşi, că am vorbit de multe ori atunci şi ţi-am zis: bă, TRAIANE, fă un raport, mă, detaliat cu toate astea.
Traian Berbeceanu (TB): Păi d-aia l-am şi făcut, FLORENTIN. Deci când am vorbit la Iaşi, pe cuvântul meu de onoare că am avut deplină încredere că BICA face ceva. …(neinteligibil)… Săptămâna viitoare, cel târziu peste două săptămâni vin cu… cu ăsta, cum îl cheamă, cu JEAN.
FR: Dar nu ştii că am şi vorbit cu ei şi am zis: bă, uite, vorbesc cu asta să stea de vorbă cu ea să nu ştiu ce.
TB: Da, păi mulţumită ţie am reuşit să stau de vorbă cu ea. Pe urmă când am văzut că după chestia de la Iaşi nu s-a întâmplat nimic şi tot continuă, tot continuă, tot continuă, am zis bă trebuie să fac ceva şi atuncea am făcut raportul ăla şi l-am dus la domnul TOBĂ. Eu atuncea mi-am dat seama că îs cărţile făcute că mi-o zis TOBĂ că dacă mă mut la altă Brigadă.
FR: Da, da.
TB: Deci eu mi-am dat seama că-s cărţile făcute.
FR: Mă, dar tu ai mai fost la el după aia? Nu.
TB: Nu, am vorbit cu el pe 6 seara atuncea. Când a fost asta?
FR: Nu, după raport, te întreb.
TB: Nu, nu, atuncea, lunea.
FR: Dar în schimb ai fost la asta? Te-a chemat asta?
TB: La BICA am fost eu în audienţă. Eram în Bucureşti, cu altă treabă, nu ştiu cu ce…
FR: Nu mi-ai zis atunci, n-am ştiu că…
TB: I-am zis la JEAN, nu ţi-a zis? Poi, deci am fost la ea în audienţă, eram cu… dosarul ăla mare pe laminate pe care îl aveam în lucru şi care urma să … Şi seara…
FR: Dar nu atunci când ai venit cu MUREŞAN, atunci ştiu.
TB: Nu, nu, nu! Aia când am venit cu MUREŞAN a fost chiar când au numit-o pe ea, după ce au instalat-o pe ea.
FR: Când a chemat şefii de brigăzi.
TB: A fost înainte de chestia cu Iaşi-ul chiar. Ştii, că după aia a fost convocarea cu ofiţerii de legătură la Iaşi când i-am spus ei prima dată. Şi când am venit în Bucureşti, am zis bă, ceva nu-i în regulă, şi hai să-i dau eu… şi i-am dat de pe telefonul mobil de pe internet… i-am dat un mail. Şi am scris încă odată: domne, aşa cum v-am adus la cunoştinţă şi la Iaşi, sunt probleme deosebite, foarte grave şi trebuie să le discutăm. Sunt în Bucureşti şi aş aprecia dacă mă primiţi mâine în audienţă. Şi a doua zi dimineaţă m-a sunat de la ea de la cabinet că mă aşteaptă la ora 2 sau la nu ştiu cât. Şi m-am dus în audienţă şi i-am spus încă odată. Eu atuncea mi-am dat seama că atuncea când am adus raportul la TOBĂ, JEAN ştii cum a zis că i-l arată la GEORGIANA HOSU (adjuncta şefei DIICOT – n.r.). Eu nu cred că i l-o arătat la GEORGIANA HOSU, cred că i l-a arătat la BICA, pentru că BICA de când am intrat în birou la ea, era şi GEORGIANA HOSU de faţă: că ce, că mi-ai făcut raportul ăla, că m-a luat de urechi procurorul general că nu ştia nimica, că acuma nu se mai poate face nimica. Şi i-am zis: doamna procuror şef, adică cum nu se mai poate face nimica? Că da, că ce e scris e scris. Şi i-am zis că nu vreau să se facă nimica, decât să se verifice aspectele din raport. Eu îs poliţist. Eu nu lucrez la Ministerul Public, am procedat legal. Am făcut un raport pe care l-am înregistrat şi l-am dat domnului inspector general.
FR: Am înţeles că era pornită rău atunci împotriva ta.
TB: Da, era pornită rău.
FR: Adică, ţi-a zis ceva de genul că tu nu eşti curat sau că nu eşti…?
TB: Nu sunt Albă ca Zăpada!
FR: Nu eşti Albă ca…
TB: A zis: că ce, că tu ai scris de procurorii mei, că tu îmi vânezi procurorii mei, că nici tu nu eşti Albă ca Zăpada. Şi i-am zis: doamna procuror şef, eu sunt un poliţist cinstit, eu dacă nu aveam probleme, nu aveam tupeul să fac ceea ce-am făcut.
FR: …(neinteligibil)…
TB: Şi i-am spus: mi-o spus domnul inspector general că opinia dumneavoastră este să mă mut la altă brigadă sau să mă mut la Bucureşti, iar eu nu sunt de acord să mă mut. Să nu crezi dumneata că pleacă MUREŞAN şi dumneata rămâi acolo! Şi i-am zis: doamnă, eu nu vreau decât să se verifice aspectele respective şi să se ia măsuri legale. Poate sunt cel mai bun, poate greşesc, să se verifice. Şi i-am zis: vă rog mult de tot, dacă într-adevăr, aşa cum avem informaţii, este un dosar în lucru şi eu şi echipa mea suntem dispuşi oricând să venim, să nu faceţi spectacol şi d-astea. Noi suntem înarmaţi permanent, nu ştiu ce. Că nu ştiu ce mai putem face acuma, că lăsaţi-mă să mă gândesc. Doamne procuror şef, eu am deplină încredere în doamna GEORGIANA HOSU, pentru că am lucrat cu dumneaei în mai multe dosare pe economic, cum hotărâţi aşa facem”

În aceeaşi discuţie, adjunctul şefului Poliţiei Române spunea că la conducerea Ministerului de Interne au existat nemulţumiri legate de faptul că nu a fost prezentat raportul în care Berbeceanu prezenta problemele. Tot Florentin Robescu îi spunea lui Berbeceanu că ar fi trebuit să propună cercetarea prealabilă a lui Alin Mirel Muntean – ofiţer de poliţie judiciară în cadrul BCCO Alba, deferit justiţiei prin acelaşi rechizitoriu.

„FR: Ministrul de vreo trei ori a zis, i-a zis lui TOBĂ: domnul TOBĂ, nu-i normal domne. Eu de ce nu am fost informat de treaba asta? Eu de ce nu am ştiut? Mie de ce nu mi s-a prezentat raportul şi nu ştiu ce. Şi ăsta a început s-o dea în bărci: păi da, dar ştiţi că avem multe cadre şi nu ne-am gândit că o să ajungă aicea.
TB: Dar el se gândeşte la mine, un ofiţer superior de poliţie… la un şef de brigadă, la unul care mi-am dat sufletul pentru poliţia asta, deci FLORENTINE, acum tu ştii, TOBĂ avea o mie de pârghii, fără să se bage peste procurori, putea să dispună să vină ăştia… domnul SANDU, cum îi zice, inspecţia internă, să verifice aspectele pe care le-am sesizat eu cu privire la poliţişti, nimic altceva.
FR: Bă, dar ştii ce, ştii p-aia… Tu ştii? Nici mie nu mi-a venit atuncea …(neinteligibil)… îmi pare rău. Tu trebuia, tu trebuia să faci… să propui cercetare prealabilă pentru ăsta pentru MUNTEAN. Nu? Că tu erai şeful lui. …(neinteligibil)…
TB: Da, FLORENTIN, dar eu când am mers, când am fost atuncea la raport la domnul TOBĂ, când ai fost cu mine şi zicea: bă, sigur vrei să-i dau drumul? După ce m-a ţinut 12 ore …(neinteligibil)… şi i-am zis: da, categoric. Bă, îi dau drumul! I-am zis: daţi-i drumul! Şi atuncea i-am şi spus: cum vedeţi şi dumneavoastră sunt şi aspecte comise de poliţişti care sunt competenţa Ministerului, care poate să le verifice oricine. Era sesizare către Şeful Poliţiei Române. Şi stai şi te gândeşti: dacă-s fapte făcute de procurori sau prezumtive, nu mă bag că nu le pot verifica, dar alea făcute de poliţişti le pot verifica. Şi era cu totul şi cu totul altceva dacă venea Corpul de control şi zicea: bă, am discutat cu 50 de poliţişti şi uite ce-a rezultat, că toţi din brigadă i-ar fi spus şi nu se ajungea la aşa ceva. Şi atuncea nu puteau nici ăştia de la DIICOT să spună că… mizeria asta. Dar n-or vrut, că aicea a fost…
FR: N-or vrut. Păi nu vor pentru că… ce să zic?
TB: Şi JEAN o băgat tot sub preş şi cum o hotărât BICA exact aşa a făcut.
FR: Păi d-asta… dacă nu au căzut la o… la un moment dat dacă nu au căzut la o înţelegere…
TB: A fost o înţelegere clară. Eu sunt absolut convins că a fost o înţelegere”

Cu acelaşi prilej, Berbeceanu i-a spus adjunctul şefului Poliţiei Române şi că pregătise un raport pe care voia să îl trimită ministrului de Interne şi premierului.

„BERBECEANU TRAIAN: Eu exact raportul care l-am făcut către domnul TOBĂ l-am făcut cu câteva zile înainte de a fi arestat, exact… deci, cu acelaşi conţinut şi către ministru şi către premier. Numai n-am mai apucat să le semnez, că am vrut să le trimit. Am zis nu se poate!
ROBESCU FLORENTIN: Am înţeles că-l are că i l-am dat eu.
BERBECEANU TRAIAN: Da, bine. Eu nu ştiam, da. Deci nu se poate… deja au făcut şase luni şi…”

sursa: Mediafax, Adevărul, DNA



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: O cometă descoperită în 2020 poate fi văzută în iulie pe cerul României. Imagini spectaculoase din Alba și din țară

Publicat

O cometă descoperită în martie 2020 poate fi văzută din România, în luna iulie. Se va afla la distanța minimă față de Pământ pe 23 iulie: 103 milioane de kilometri.

Cometa a fost observată prima dată de către telescopul spațial NEOWISE, în 27 martie 2020. Imagini cu cometa au fost postate pe rețeaua de socializare. Mai jos, cum s-a văzut pe cer la Cugir și în Bârlad.

sursă: Lucian Bodea – Facebook

Potrivit AstroInfo, cometa se află în constelația Puppis și avea magnitudinea 17.

La începutul lunii iunie cometa ajunsese la magnitudinea 7, iar la finalul lunii avea deja magnitudinea 3, când a întrat în câmpul LASCO C3 al telescopului solar SOHO. Cometa a trecut la periheliu pe 3 iulie 2020 la distanța de 43 milioane de km și a început să fie observată din 4 iulie, pe cerul dimineții, ajungând foarte strălucitoare.

sursă: Ciprian Vîntdevară

Cometa poate fi obervată cel mai bine dimineața sau seara. E nevoie de orizont cât mai coborât în zona nordică și nord-estică. Cometa e vizibilă cu ochiul liber, dar se recomandă utilizarea unui binoclu.

În această perioadă Luna va fi uneori pe cer în același timp cu cometa.

Perioada optimă de observare a cometei fără ca Luna să deranjeze prea tare este 15-25 iulie.

sursă imagini: Facebook – Lucian Nicolae, Astroinfo, Ciprian Vîntdevară

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: „LISTA ROȘIE” a activităților care ne pot îmbolnăvi de COVID-19. Care sunt cele mai periculoase locuri

Publicat

foto: Ezekiel J. Emanuel, James P. Phillips, Saskia Popescu

Lăcașurile de cult sunt, alături de restaurante, baruri, teatre, cinematografe, transportul în comun, transportul cu avionul și petrecerile în interior, cele mai periculoase locuri pentru transmiterea coronavirusului, susține dr. Ezekiel J. Emanuel, consilier special al directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

„Trebuie să știți care sunt riscurile și cât de mult sunteți dispus să vă asumați. De aceea, împreună cu prof. Saskia Popescu, un epidemiolog de la Universitatea din Arizona și dr. James P. Phillips, șeful medicinii în caz de dezastre la medicina de urgență GWU, am dezvoltat un index de risc COVID-19 pentru a vă ajuta să faceți acest lucru, pe baza a patru factori cheie: spațiu închis, durata interacțiunii, mulțimi (densitatea persoanelor și provocările pentru distanțarea socială), expirație forțată (strănut, țipăt, cântat, tuse)”, a explicat dr. Ezekiel J. Emanuel. 

Potrivit specialiștilor, cele mai reduse riscuri sunt reprezentate de:

  • statul acasă, singur sau cu familia
  • plimbările în aer liber, cu sau fără animale de companie
  • picnicuri împreună cu prieteni, cu respectarea distanțării sociale
  • preluarea alimentelor sau a cafelei
  • alergarea sau plimbările cu bicicleta, singur sau cu o altă persoană

Riscuri de nivel scăzut spre mediu:

  • sporturi distanțate în aer liber (exemplu tenis, golf, etc.)
  • cumpărături de alimente
  • cumpărături cu amănuntul

Riscuri de nivel mediu:

  • deplasarea la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU)
  • vizita la cabinetele medicale
  • vizita la cabinetele stomatologice
  • mesele în aer liber
  • deplasarea cu taxiul sau cu serviciile de ride-sharing
  • vizitarea muzeelor

Riscuri de nivel mediu spre ridicat:

  • exercițiile la sală
  • în interiorul restaurantelor sau cafenelelor
  • lucrul în birou
  • frizerii, saloane de cosmetică

Cele mai ridicate riscuri sunt reprezentate de:

  • petrecerile în interior
  • baruri și cluburi de noapte
  • concerte
  • practicarea sporturilor de contact (exemplu: fotbal, baschet, volei, etc.)
  • transportul în comun
  • transportul cu avionul
  • participarea ca spectatori la competiții sportive
  • cinematografe, teatre
  • lăcașuri de cult

sursa: ezekielemanuel.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Conditiile din Programul „Noua casă”. Garanții de la stat de 60 % la credite de până la 100.000 de euro. PROIECT

Publicat

prima casa

Programul „Prima casă”, redenumit în acest an „O familie, o casă”, va deveni „Noua casă”, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Creditul pentru achiziţionarea unei locuinţe noi va fi de maxim 100.000 de euro, garantat de stat în procent de 60%, în timp ce pentru achiziţia unei alte categorii de locuinţe creditul va avea o valoare maximă de 70.000 de euro și va fi garantat de stat în procent de 50%, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului.

Potrivit proiectului, se va menţine avansul minim de 5% din preţul de achiziţie al locuinţei, acesta reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie al locuinţei rezultat din antecontractul de vânzare-cumpărare şi finanţarea garantată.

Astfel, preţul de achiziţie a locuinţei este:

  • de maximum 100.000 de euro echivalent lei, iar valoarea finanţării garantate este de maximum 95.000 de euro echivalent lei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, exclusiv avansul plătit de beneficiar, pentru achiziționarea de locuințe noi și locuințe supuse unor lucrări de intervenție în vederea consolidării și/sau reducerii riscului seismic recepționate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat;
  • de maximum 70.000 EUR echivalent lei, iar valoarea finanţării garantate este de maximum 66.500 EUR echivalent lei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, exclusiv avansul plătit de beneficiar pentru achiziționarea altor categorii de locuințe.

Potrivit iniţiatorilor, prin stabilirea unor valori diferenţiate ale finanţărilor garantate, care cresc progresiv în funcţie de încadrarea locuinţelor în categoria noi, s-a urmărit stimularea achiziţiei de locuinţe noi, superioare din punct de vedere calitativ, în vederea înnoirii şi creşterii calităţii fondului locativ, având ca rezultat implicit şi relansarea sectorului de construcţii. Acelaşi scop s-a urmărit şi prin diferenţierea procentelor de garantare în funcţie de încadrarea locuinţelor în categoria noi, menţinându-se astfel politica legislaţiei actuale în vigoare de diferenţiere a procentelor de garantare în funcţie de această încadrare.

Prin noul proiect, autorităţile propun abrogarea unor dispoziţii din programul „O familie, o casă”, prevăzute de Legea nr. 40/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009. Este vorba despre cele referitoare la procentele diferenţiate de garantare de maximum 100% pentru toate categoriile de locuinţe achiziţionate de către persoanele care fac parte dintr-un grup vulnerabil definit conform art. 6 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de maximum 50% pentru locuinţe noi şi consolidate, respectiv recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului şi de maximum 40% pentru celelalte tipuri de locuinţe.

Se propune eliminarea dispoziţiilor referitoare la limitele restrictive de venituri impuse beneficiarilor la data solicitării creditului garantat, individual sau ale beneficiarului împreună cu soţul sau soţia, după caz, care nu pot depăşi valoarea de 4.500 lei, respectiv nu pot depăşi valoarea veniturilor nete lunare ale familiei de 7.000 lei, pentru familiile cu unul sau mai mulţi copii, la data solicitării creditului garantat.

„Accentuarea caracterului social al programului „O familie, o casă” a ridicat unele probleme în ceea ce priveşte modalitatea în care poate fi acordat sprijinul statului pentru a facilita accesul la finanţări bancare pentru persoanele defavorizate şi a persoanele care fac parte din grupuri vulnerabile, persoane pentru care se acordă de regulă alte forme de sprijin şi intervenţii din partea statului. Ţinând cont de faptul că programul „Prima casă” a fost conceput ca un program de sprijin pentru populaţia activă, din clasa medie, capabilă să achiziţioneze o locuinţă în condiţiile pieţii şi să acceseze şi să susţină plata ratelor din împrumuturi bancare, este necesar resistematizarea funcţională a mecanismului de finanţare-garantare specific, astfel încât să poată fi create premise pentru atingerea obiectivelor şi pentru stimularea construcţiei şi achiziţionării de locuinţe noi. În contextul actual, caracterizat de manifestarea efectelor crizei economice pe fondul pandemiei de Covid-19, trebuie să fie utilizate programe şi mecanisme de finanţare-garantare care şi-au dovedit în timp funcţionalitatea şi eficienţa, atât în privinţa adresabilităţii, cât şi sub aspectul rezultatelor, aşa cum este cazul programului „Prima casă”. Un alt avantaj al utilizării unor mecanisme adaptate şi funcţionale este reprezentat de faptul că atât criteriile de eligibilitate, cât şi condiţiile de accesare şi de derulare a mecanismului de finanţare-garantare sunt consacrate şi extrem de cunoscute în piaţă, de către beneficiari, bănci, autorităţile şi organismele implicate, existând astfel premise ca noul Program va fi uşor de implementat. Modificările şi completările propuse prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă sunt centrate pe reluarea şi consolidarea elementelor de bune practici din prevederile, în prezent abrogate, ale vechiului program „Prima casă”, precum şi pe utilizarea mandatarului specializat al statului în operaţiuni de garantare în numele şi în contul statului a creditelor destinate achiziţionării de locuinţe – FNGCIMM”, se mai arată în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, iniţiatorii proiectului de act normativ precizează că noile valori garantate de stat au fost stabilite având în vedere indicatorul supraaglomerării şi calitatea locuirii.

Potrivit sursei citate, suprafaţa medie a unei locuinţe în UE-28 este de peste 100 metri pătraţi (mp) în timp ce în România suprafaţa medie utilă a unei locuinţe era de 47,7 mp la 31 decembrie 2019 (conform datelor publicate de INS în Studiul – Fondul de locuinţe la 31 decembrie 2019). Totodată, în comparaţie cu suprafaţa medie locuibilă de 34 mp pe persoană din Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană (20 m2).

„Supraaglomerarea şi aspectele legate de condiţiile de locuit sunt luate în considerare pentru crearea unui indicator mai complet al calităţii locuirii. Rata privării severe de locuinţă, definită ca fiind proporţia persoanelor care locuiesc într-o locuinţă considerată supraaglomerată, fiind afectate în acelaşi timp de probleme locative, trebuie îmbunătăţită prin politici publice de susţinere a accesului populaţiei la achiziţionarea de locuinţe superioare calitativ, cu o suprafaţă corespunzătoare. În aceste condiţii, în considerarea analizei de mai sus, propunem stabilirea următoarelor praguri valorice maxime pentru finanţările garantate în cadrul Programului Noua casă: 100.000 euro echivalent lei pentru locuinţele noi şi pentru cele supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării şi/sau reducerii riscului seismic recepţionate la terminarea lucrărilor cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt asimilate locuinţelor noi, cu un procent de garantare de maximum 60%; 70.000 euro echivalent lei pentru celelalte categorii de locuinţe, cu un procent de garantare de maximum 50%”, se mai arată în nota de fundamentare.

Beneficiarii eligibili

Persoana fizică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) la data solicitării creditului garantat, declară pe propria răspundere fie că nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în  uprafaţă utilă mai mică de 50 mp;

b) achiziţionează o singură locuinţă, printr-un credit acordat şi garantat în condiţiile Programului;

c) are calitatea de împrumutat în raport cu finanţatorul.

Vezi AICI proiectul. 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO Exemplu de educație: Un albaiulian a adunat împreună cu fiul său peste 60 de saci de gunoaie de pe malul râului Ampoi

Publicat

Un albaiulian a adunat joi dimineața, împreună cu fiul său în vârstă de 8 ani, peste 60 de saci cu PET-uri și deșeuri de pe malul râului Ampoi. Acesta trage un semnal de alarmă cu privire la situația gestionării gunoaielor în localitățile traversate de râu și roagă primarii din Zlatna, Meteș și Ighiu să facă ceva în acest sens. „Alba Iulia nu este delta de gunoaie aruncate în Ampoi”, a mai transmis acesta. 

„Alături de fiul meu David, în vârstă de 8 ani, ne-am petrecut toată dimineața igienizând un mal al râului Ampoi, la limita administrativă cu comuna Ighiu. Am strâns în câteva ore peste 60 de saci de PET-uri și alte deșeuri aduse de viitură de după ultimele ploi.

E o acțiune pe care o fac în primul rând din raționament ecologic. Însă la fel de important mi se pare să îl învăț pe fiul meu că acest gen de atitudine este una corectă.

Am însă de spus un lucru, pentru că adevărul trebuie spus, dacă vrei ca situația să se îmbunătățească: râul Ampoi nu izvorăște din M-ții Pădurea Neagră, râul Ampoi izvorăște din Valea Dosului, adică puțin mai sus de Zlatna și astfel traversează trei unități administrativ teritoriale (UAT-uri), adică Zlatna, Meteș și Ighiu, cu trei primari, colegi de-ai mei, cărora vreau să le transmit că Alba Iulia nu este delta de gunoaie aruncate în Ampoi de locuitorii acestor localități, pe care râul le traversează! Ampoiul nu este groapa de gunoi a mocanilor! Ei trebuie să își rezolve în mod civilizat acesta problemă a ridicării și gestionării deșeurilor din localități!

Fiecare viitură, fiecare umflare de râu aduce cu sine tone de deșeuri: în deosebi material plastic, din exact aceste localități și nu din altă parte!

Un rău care traversează o localitate este o binecuvântare prin toate beneficiile care le aduce! Dumnezeu a îmbogățit acestă țară cu sute de râuri care o străbat, iar noi le transformăm în purtătoare de gunoaie, asta din comoditate, inconștiență și prostie!

Rog insistent primarii și celelalte autorități din aceste localități să-și asume aceste scăpări majore și să facă ceva în sensul acesta. Îi văd adesea în presă cu alte realizări edilitare, dar începând de acum în colo nu mai pot ignora acesta latură a respectului față de mediu absolut vitală pentru noi!”, a transmis albaiulianul Rareș Buglea.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate