Săptămâna Patimilor: Marțea Mare – Pilda celor zece fecioare. Semnificații pentru credincioși, tradiții și obiceiuri

Săptămâna Patimilor: În Marțea Mare, la slujba de seară în biserici se face pomenirea celor zece fecioare. Seria Deniilor continuă cu amintirea evenimentelor ce au avut loc în Săptămâna Mare, până la Punerea în Mormânt a Mântuitorului. 

Pilda din Marțea Mare aduce în atenție zece fecioare. Cinci dintre ele sunt „înțelepte” și cinci „neînțelepte”. Acestea se pregătesc pentru nuntă. În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunți. Hristos se numește pe sine „mire”, iar Apostolii poartă numele de „prietenii mirelui”. Mireasa lui Hristos este Biserica, potrivit crestinortodox.ro.

În această pildă, Împărăția cerurilor este asemănată cu zece fecioare, care, luându-și candelele, au ieșit în întâmpinarea mirelui.

Săptămâna Patimilor: Marțea Mare – povestea zece fecioare

La întâmpinarea lui Hristos, cinci fecioare L-au aşteptat cu candela plină cu ulei. Celelalte cinci au avut candela fără ulei.

Candela fără ulei reprezintă realizarea de sine în totala nepăsare faţă de ceilalţi. Candela cu ulei semnifică evlavia însoţită de milostenie.

PAȘTE 2024: PROGRAM liturgic la Catedrala Încoronării din Alba Iulia în Săptămâna Patimilor. Semnificația slujbelor

Cele cinci fecioare sunt numite înțelepte pentru că au avut și undelemnul milostivirii. Celelalte sunt considerate ”nebune” sau ”neînțelepte”, pentru că nu aveau milostenie în aceeași măsură.

În timp ce dormeau, strigăt mare s-a făcut la miezul nopții. Iar cele care au avut undelemn din belșug au intrat cu mirele la deschiderea ușilor. Celelalte îl căutau și nu-l puteau găsi.

Semnificația este îndemnul la veghere necontenită, pentru a reuși întâmpinarea adevăratului Mire. Este o veghere prin fapte bune, dar în special prin milostenie, pentru că neștiută este ziua și ceasul sfârșitului vieții.

Săptămâna Patimilor: Marțea Mare – tradiții, obiceiuri

În Săptămâna Mare, credincioșii țin postul negru. Regulile bisericești mai cer abstinenţa conjugală şi rugăciunea.

Unii credincioși ţin post negru din Joia Mare până la slujba de Înviere, când se împărtăşesc.

În Săptămâna Mare nu este bine să fie consumate mâncăruri care conţin oţet, pentru că Mântuitorului i s-a dat să bea oţet.

În Marțea mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri şi se fac treburi în gospodării. Este ultima zi în care se face muncă la câmp sau în care se mai spală şi se calcă.

În această săptămână se face curățenie generală în gospodării. Se mătură curțile, se fac reparații prin gospodării.

Săptămâna Patimilor: semnificația deniilor

Săptămâna Mare este singura perioadă din întregul an liturgic numită aşa. Aceasta cuprinde întreaga istorie a umanităţii, de la izgonirea din Rai la izbăvirea din iadul în care Hristos coboară după ce Îşi dă sufletul pe Cruce.

Săptămâna Mare a Sfintelor şi Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos a început în Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului. Săptămâna Patimilor se mai numeşte şi Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârşit nişte lucruri cât se poate de mari: patimile şi moartea Dumnezeu-Omului pentru neamul omenesc.

Caracteristica liturgică a Săptămânii Mari este reprezentată de Denii, potrivit Agerpres. Prin felul şi conţinutul lor, deniile sunt slujbe unicat în cultul divin ortodox. Cuvântul denie vine de la slavonescul ‘vdenie ‘ şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.

Denia este Utrenia de a doua zi care se săvârşeşte seara, în ajun, miercurea şi vinerea din săptămâna a cincea a Postului Mare, precum şi în toate zilele din Săptămâna Patimilor.

Marţi seară, la denie, se citește Evanghelia de la Ioan:

„Puţină vreme mai este Lumina cu voi. Umblaţi până când aveţi lumină, ca să nu vă cuprindă întunericul. Că cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge” (Ioan 12, 35).