Sărbătorile lunii ianuarie. Momente importante de la începutul anului 2024. Zile libere, tradiții, superstiții

La începutul anului 2024 sunt mai multe sărbători importante pentru credincioși. După Sfântul Vasile, celebrat pe 1 ianuarie, urmează Boboteaza, precedată de ajunul acestei sărbători și apoi Sfântul Ioan.

Tot în ianuarie sunt pomeniți cei Trei Ierarhi, potrivit Calendar ortodox 2024.

Luna Ianuarie

Ianuarie este prima lună a anului în calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 10 ore iar noaptea are 14 ore.

Anul 2024 are 366 de zile, luna februarie având 29 de zile, fiind astfel un an bisect.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor.

Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă. În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Fazele Lunii

La începutul lunii ianuarie, Soarele răsare la ora 07 h 52 m şi apune la ora 16 h 46 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 36 m şi apune la ora 17 h 23 m, potrivit https://astro-urseanu.ro/.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 04 ianuarie – Luna la Ultimul Pătrar la 05 h 30 m; 11 ianuarie – Lună Nouă la 13 h 58 m; 18 ianuarie – Luna la Primul Pătrar la 11 h 18 m; 25 ianuarie – Lună Plină la 19 h 54 m.

La data de 20 ianuarie, din punct de vedere astrologic, se face trecerea în semnul zodiacal Vărsător, până pe 18 februarie, potrivit Agerpres.

Luna ianuarie – sărbători religioase

Din punct de vedere religios, luna ianuarie este marcată de mai multe sărbători, începând cu prima zi anului:

• Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, Sfântul Vasile (1 ianuarie)
• Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) – zi de post
• Botezul Domnului sau Boboteaza (6 ianuarie)
• Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului (7 ianuarie)
• Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi loan Gură de Aur (30 ianuarie).

6 ianuarie – Boboteaza

Botezul Domnului- Boboteaza este sărbătorit de Biserică în 6 ianuarie.

Iisus Hristos, după întoarcerea Sfintei Familii din Egipt, a crescut în Galileea, în cetatea Sa Nazaret.

A rămas acolo până la vârsta de 30 de ani, dând ascultare Legii, care spunea ca niciun bărbat să nu predice ori prorocească mai înainte de această vârstă.

La 30 de ani, Iisus a venit din Galileea la Iordan, ca să fie botezat de Ioan.

Sfântul Proroc Ioan a avut semn încredinţat de Dumnezeu, după care putea să cunoască pe Mesia, aşa cum spune Sfântul Evanghelist Ioan: „Eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt” (Ioan, 1, 33).

Deci, ascultând Sfântul Ioan cuvântul lui Dumnezeu, a venit în părţile Iordanului, propovăduind botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor.

La acest fel de botez săvârşit în Iordan de Ioan Botezătorul, veneau mulţimile din Iudeea şi Ierusalim şi se botezau mărturisindu-şi păcatele.

”Ieşind Domnul din râu, I s-au deschis cerurile, strălucind de sus o lumină în chip de fulger, iar Duhul lui Dumnezeu S-a pogorât spre Domnul, Cel ce S-a botezat, arătându-Se în chip de porumbel”.

7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul

Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului are loc a doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie.

Este obiceiul ca după marile praznice împărăteşti să fie cinstite şi persoanele care au luat parte la evenimente.

Fiul al preotului Zaharia şi al Elisabetei, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinereţe o viaţă ascetic. Purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. Trăia în deşertul Bethabara.

Înainte de a se face cunoscut Mântuitorul Hristos, Sfântul Proroc Ioan a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia, fapt pentru care este numit Înaintemergător.

Sfântul Evanghelist Marcu spune că: „Ieşeau la el tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele” (Marcu 1, 5).

Iudeilor care veneau la Sfântul Ioan în pustiul Iordanului le spunea că trebuie să facă roade de pocăinţă. Dintre acestea de neapărată nevoie erau faptele de milostenie, adică să dea roade iubirea lor pentru aproapele.

La Sfântul Ioan Botezătorul a venit Însuşi Fiul lui Dumnezeu, ca să fie botezat cu acest botez al pocăinţei, iar Sfântul Ioan văzându-L a spus:

• „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii. Acesta este despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat, Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era, şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă” (Ioan 1, 29-31).

După ieşirea la propovăduire a lui Iisus Hristos, Sfântul Ioan s-a retras în Galileea, şi de aici vorbea depre Mesia că este Hristos.

Din Galileea mustra fărădelegile regelui Iudeii Irod Antipa, care trăia cu soţia fratelui său Irodiada.

Pentru faptul că aducea în faţa ochilor mulţimii faptele cele rele ale cârmuitorilor ei, Sfântul Ioan a fost încarcerat şi omorât, la cererea Irodiadei şi a fiicei acesteia, Salomeea.

Pentru prăznuirea Sfântului Ioan Botezătorul, Biserica a fixat mai multe sărbători: zămislirea (23 septembrie), ca botezător (7 ianuarie), ziua naşterii (24 iunie) şi ziua morţii sale (29 august). În 7 ianuarie se transmit mesaje și urări de Sfântul Ioan.

17 ianuarie – Sfântul Antonie

Sfântul Cuvios Antonie cel Mare este sărbătorit de Biserică la 17 ianuarie.

Părinte al monahismului anahoretic, aşa cum este recunoscut, Sfântul Cuvios Antonie cel Mare s-a născut în Egiptul de Sus, în anul 251, într-o familie bogată.

La vârsta de 20 de ani, după moartea părinţilor, a renunţat la avere şi s-a făcut pustnic. Trăia lângă sihaştrii care îşi aveau chiliile în apropierea satului său.

După vârsta de 35 de ani a plecat în pustia Egiptului, unde vreme de alţi 20 de ani a trăit în singurătate, în post şi rugăciune.

Datorită harului şi virtuţilor sale s-a făcut cunoscut, în jurul său formându-se o obşte de ucenici pe care îi îndruma spre desăvârşirea creştină.

Viaţa Sfântului Antonie cel Mare a fost scrisă de patriarhul Alexandriei, Sfântul Atanasie cel Mare, care l-a cunoscut.

30 ianuarie – Sfinții Trei Ierarhi

Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt sărbătoriţi de Biserică împreună în ziua de 30 ianuarie.

În timpul domniei împăratului bizantin Alexios I Comnenul (1081-1118), s-au iscat între credincioşi controverse aprige privind întâietatea unuia sau a altuia dintre cei trei Sfinţi Părinţi ai Bisericii, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.

Reprezentanţii celor trei facţiuni, care se numeau Ioaniteni, alţii Vasiliteni, iar alţii Grigoriteni, stârneau multe dispute, fiecare susţinând pe câte unul dintre ierarhi în detrimentul celorlalţi doi.

Pentru aceea, s-au arătat aceşti sfinţi ierarhi, nu în vis, ci chiar în fiinţă, lui Ioan, mitropolitul cetăţii Evhaitenilor. Şi toţi trei i-au spus că, aşa precum vede, ei sunt la fel în faţa lui Dumnezeu.

Disputele au fost stinse, ajungându-se la stabilirea unui praznic împreună a celor Trei Sfinţi Ierarhi.

În cursul anului bisericesc, pomenirea fiecăruia dintre ei se face pentru Sfântul Vasile la 1 ianuarie, pentru Sfântul Grigorie Teologul la 25 ianuarie, iar pentru Sfântul Ioan Gura de Aur la 13 noiembrie şi la 27 ianuarie.

În 30 ianuarie se sărbătoreşte lucrarea lor făcută în folosul Bisericii.

Toţi cei trei Sfinţi Ierarhi au trăit în secolul al IV-lea, numit „veacul de aur” al creştinătăţii, s-au născut în familii evlavioase creştine şi au avut parte de o educaţie aleasă. Toţi trei au studiat la cele mai vestite şcoli ale vremii. Au fost ridicaţi la treapta arhieriei, dovedindu-se a fi vrednici păstori ai credincioşilor lor.

Au fost deopotrivă mari sprijinitori ai săracilor, orfanilor, bolnavilor şi ai tuturor celor aflaţi în suferinţă. Au luptat, prin cuvânt şi prin scris, pentru lămurirea adevărurilor de credinţă ortodoxă. Au fost mari predicatori şi scriitori bisericeşti, lăsând în urma lor un număr mare de cărţi de învăţătură.

Luna ianuarie – tradiții, obiceiuri, superstiții

6 ianuarie

• se săvârşeşte slujba Agheasmei mari sau sfinţirea cea mare a apei.
• pentru cei care cred, puterea aghiasmei este foarte mare. Ea se ia spre sănătatea sufletului şi a trupului.
• se foloseşte la sfinţirea locaşului de cult, la sfinţirea vaselor bisericeşti, la sfinţirea veşmintelor liturgice, a caselor în care locuim, a izvoarelor de apă şi a grădinilor roditoare.

7 ianuarie

• nu se bea vin roșu, pentru că acesta amintește de martiriul Sfântului Ioan
• se spune că, dacă nu ești vesel în această zi, vei fi trist tot restul anului
• oamenii se stropesc cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului
• ”Iordănitul”: obicei de urat și petrecere

30 ianuarie

• nu se lucrează în gospodărie; altfel riști să ai pagubă în gospodărie
• rudele ar trebui să se împace, chiar și după lungi dispute
• tinerele să postească astăzi pentru a avea o căsnicie fericită
• nu e bine să împrumuţi lucruri din casă; vei atrage paguba în căminul tău
• dacă vei da o lumânare de pomană, întreaga viaţă îți va fi luminată
• la sate se obişnuieşte să se facă praznice de pomenire a morţilor
• se crede că pe 30 ianuarie începe să încolţească grâul care nu a încolţit din toamnă
• se schimbă vremea: „se strâmbă pârtiile”; vremea dă spre primăvară
• dacă streşinile curg, primăvara va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi călduroasă
• mamele se roagă pentru norocul fetelor de măritat.

Zile libere 2024

• luni, 1 ianuarie – Anul Nou
• marți, 2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou
• sâmbătă, 6 ianuarie – Bobotează
• duminică, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
• miercuri, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (Mica Unire)
• miercuri, 1 mai – Ziua Muncii
• joi, 2 mai – zi liberă decisă de Guvern
• vineri, 3 mai – Vinerea Mare
• duminică, 5 mai – Paștele ortodox
• luni, 6 mai – A doua zi de Paște ortodox (minivacanță de 6 zile 1-6 mai)
• sâmbătă, 1 iunie – Ziua copilului
• duminică, 23 iunie – Rusaliile
• luni, 24 iunie – A doua zi de Rusalii
• joi, 15 august – Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria)
• vineri, 16 august – zi liberă decisă de Guvern (minivacanță 15-18 august, 4 zile)
• sâmbătă, 30 noiembrie – Sfântul Andrei
• duminică, 1 decembrie – Ziua Națională
• miercuri, 25 decembrie – Crăciunul