Ședință la Guvern pentru noua Lege a Pensiilor și modificări în Ordonanța ”anti-cash”. Ce se schimbă la tranzacțiile în numerar

Guvernul are în analiză în şedinţa de joi proiectul privind sistemul public de pensii, precum şi ordonanţa de urgenţă prin care se modifică plafoanele privind utilizarea plăţilor cash.

Potrivit Agerpres care citează unui comunicat al Guvernului în şedinţa Executivului se va afla în analiză proiectul legii sistemului public de pensii şi proiectul de ordonanţă pentru modificarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Premierul Marcel Ciolacu anunța că, la următoarea ședință de guvern, Executivul va renunța la scăderea plafoanelor pentru plățile cash.

Citește și Marcel Ciolacu îngroapă ordonanța anti-cash. Va renunța la măsurile privind tranzacțiile în numerar, cu două excepții

Răzgândirea vine la doar o săptămâna de la anunțarea modificărilor care au împărțit România în două și după ce antreprenorii și experții au criticat dur măsurile.

Premierul arată cu degetul spre Ministerul Finanțelor și ANAF pentru măsurile restrictive care au creat vâlvă.

„Datoria mea este să intervin atunci când lucrurile o iau într-o direcție greșită. Vocea oamenilor, a gospodarilor din mediul rural, a tuturor românilor este auzită de Guvern!”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Măsurile care vor fi păstrate în noua ordonanță anti-cash

Singurele măsuri care vor fi păstrate sunt plafonul de casă și avansul de decontare.

Astfel, firmele vor putea avea maximum 50.000 de lei numerar în casă și vor putea plăti avans în numerar de maximum 1.000 RON/zi.

Proiectul de ordonanță de urgență înseamnă o anulare aproape integrală a limitărilor impuse tranzacțiilor cu numerar anunțate pe 26 octombrie.

Inițial, reducerea tranzacțiilor cu cash a fost prezentată de Guvern ca măsură necesară de combatere a evaziunii fiscale.

Argumentul răzgândirii la 180 de grade aproape este că „societatea românească nu este pregătită la acest moment pentru limitarea utilizării numerarului”, potrivit Ministerului de Finanțe.

Reprezentanții mediului de afaceri au avertizat că restricționarea tranzacțiilor cu numerar nu va duce la limitarea evaziunii fiscale, dimpotrivă.

Mai mult, aceștia au mai spus că măsura va pune o presiune suplimentară pe contribuabilii din zonele urbane și rurale mici, unde instrumentele de plată alternative sunt insuficient dezvoltate.

Ei au spus de asemenea că nici băncile nu sunt pregătite pentru această trecere la limitarea plăților cash și se va ajunge la cozi la bancomate, unde oamenii vor depune cash pe carduri sau în conturi.

În plus, au criticat Guvernul pentru că, prin introducerea limitelor, îngreunează tocmai activitatea contribuabililor corecți, fără efecte semnificative asupra celor care apelează la practici ilegale.

Plafoane pentru plata cash la care se revine

• -Încasările magazinelor cash and carry vor fi de maximum 10.000 lei / persoană / zi.
• -Încasările în numerar ale micilor antreprenori se vor face în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei / persoană și de maximum 10.000 lei/ zi.
• -Firmele pot achita în numerar facturi care depășesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Ce depășește aceste sume pot fi achitate numai prin instrumente de plată fără numerar.
• -Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între firme, PFA și persoane fizice, se fac până la un plafon zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
• -Toate aceste măsuri legate de limitarea numerarului sunt valabile și în cazul anulării unor facturi sau tranzacții achitate deja.

Ce mai aprobă Guvernul în ședința din 9 noiembrie

Guvernul mai are pe agendă proiectul de lege care modifică legislaţia din domeniul asistenţei sociale, în urma efectuării controalelor la toate centrelor rezidenţiale destinate persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice şi copiilor.

Proiectul de lege modifică şi completează unele acte normative în domeniul asistenţei sociale şi Legea nr.78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România.

Actul normativ vizează modificarea şi completarea legislaţiei privind acreditarea, licenţierea, monitorizarea şi controlul centrelor pentru persoane vârstnice, copii şi persoane cu dizabilităţi.

Modificările din domeniul asigurării calităţii serviciilor sociale sunt nu doar din perspectiva asistenţei sociale, dar şi din perspectiva altor instituţii care au participat la efectuarea controalelor – din domeniul sănătăţii publice, al pazei contra incendiilor etc., se arată în expunerea de motive a proiectului.

Guvernul mai are pe ordinea de zi modificarea şi completarea Legii nr.312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi a unor acte normative în domeniul financiar în vederea asigurării transpunerii prevederilor Directivei europene 2014/59/UE.

Reglementări fiscale pentru multinaționale și grupuri de firme naționale de mari dimensiuni

Totodată, proiectul de lege privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni, de pe agendă, prevede transpunerea Directivei (UE) 2022/2523 a Consiliului din 14 decembrie 2022, fiind stabilite mai multe măsuri, între care instituirea impozitului suplimentar naţional.

„Ca regulă generală, impozitul suplimentar se datorează în jurisdicţia societăţii-mamă finale a unei întreprinderi multinaţionale.

Prin exercitarea opţiunii de aplicare a impozitului suplimentar naţional, impozitul reprezentând diferenţa dintre cota minimă de 15% şi cota efectivă de impozitare determinată la nivelul filialelor din România ale întreprinderilor multinaţionale cu sediul în străinătate se va plăti în România, şi nu în jurisdicţia unde este înregistrată societatea-mamă finală.

Prin urmare, România va avea dreptul de a încasa diferenţa de impozit, aceasta nemaifiind colectată în jurisdicţiile societăţilor-mamă a grupurilor de întreprinderi multinaţionale respective, prin aplicarea regulii generale IIR”, se precizează în expunerea de motive.