Sfinții Mihail și Gavriil: Nume care se sărbătoresc în 8 noiembrie. Peste 1,3 milioane de români își serbează onomastica

SFINTII MIHAIL SI GAVRIL sunt prăznuiţi în data de 8 octombrie, ocazie cu care toţi cei care poartă numele acestor sfinţi îşi serbează onomastica.

Sunt peste 1,3 milioane de români își serbează ziua numelui pe 8 noiembrie de Sfinții Mihail și Gavril. Este ultima sărbătoare mare înainte de a începe Postul Crăciunului și în toate bisericile au loc slujbe speciale.

Nume care se sărbătoresc de Sf Mihail și Gavril: cui trebuie să îi trimiți mesaje, urări și felicitări de La Mulți Ani.

Cei care poartă numele de Mihail, Gavril, Mihai, Mihaela, Michi, Mişa, Mihăiţă, Mişu, Mihnea, Mihăilă, Mihalache, Mihalcea, Mihu, Gabriel, Gabriela, Gabi, Gabiță, Gavriil, Gavrilă sau alte derivate își serbează sâmbătă ziua numelui. 

Cu această ocazie, fiecare dintre noi transmitem cele mai frumoase gânduri celor care poartă aceste nume.

În calendarul popular cei doi îngeri se serbează timp de trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril: Originea şi semnificaţia numelor

Arhangelul Mihail- căpetenia oștilor cerești

Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.

Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ.

Mihail este împlinitorul dreptății dumnezeiești, purtând în mâna dreaptă sabia de foc. La porunca Domnului, el l-a alungat din cer pe Lucifer, îngerul răzvrătit. Numele, de origine evreiască (Miha’El), se tălmăcește „Cine este ca Dumnezeu?” (mi, „cine”; ke, „ca”; El, prescurtare de la Elohim). În română, formele cele mai frecvente sunt astazi Mihai, Mihail, Mihnea, Mihaela, cu diminutivele Mihăiță, Misa sau Michi. Dintre formele mai vechi, multe au supraviețuit doar ca nume de familie: Mihăilă, Mihalache,Mihalcea, Mihu etc.

Gavriil- Arhanghelul bunelor vestiri

Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu” sau „Dumnezeu este puterea mea”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească.

Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei, că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus, Gavriil a rostit cel dintâi numele lui Isus Hristos şi l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergatorului, Ioan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu.

 Gavriil  apare în ambele Testamente drept călăuzitorul spre adevar și vestitorul ceresc cel mai de seama al Cuvântului dumnezeiesc (fiind cunoscut mai ales datorită profetului Daniel și evanghelistului Luca). Gabri’El  înseamna în evraică „Dumnezeu a fost puternic”, trăgându-se din rădăcina verbală gabar, „a fi puternic”, alipită numelui dumnezeiesc El (prescurtare de la Elohim).

8 noiembrie – sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil

Se spune că sunt conducătorii oştilor de îngeri și sunt reprezentaţi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, fiind călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.

În calendarul popular soborul Sfinților Mihail și Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 și 10 noiembrie. Prima zi se numește capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Despre Arhanghelul Mihail se știe că este conducătorul oștilor cerești-îngerești, iar despre Arhanghelul Gavril știm că este vestitorul Fecioarei Maria că va naște pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil: Obiceiuri, legende, superstiţii

Conform tradiţiei, în ajunul sărbătorii se oficiază slujba de priveghere, seara, la care sunt prezenţi ierarhul locului şi credincioşii. În unele locuri, privegherea durează toată noaptea, fiind însoţită de litie, acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, citirea moliftelor, miezonoptica, psaltirea şi alte citiri şi cântări

În această zi, după slujba religioasă, se citesc rugăciuni de dezlegare pentru cei prezenţi, după care preotul se dezbracă de veşmintele preoteşti şi le pune peste credincioşi, gestul având leac pentru multe boli, în special cele mintale.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de proorocul Ilie.

De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, cine nu se spune acestei reguli fiind sortit să aibă parte de mare chin înaintea morții.

În ceea ce-l privește pe Arhanghelul Mihail, acesta, se spune că poartă cheile Raiului, este un vrednic luptător împotriva diavolului și veghează la căpătâiul celor bolnavi.

Dacă acestora le este scris să moară, Arhanghelul Mihail stă la capul lor, în partea dreaptă.

Se crede că în stânga stă diavolul, gata să însface sufletul celui care trece în neființă, iar Arhanghelul Mihail are menirea de a-l salva pe muritor de la aceasta, retezandu-i Necuratului capul cu sabia.

Încăperea, se spune că se umple de sânge, motiv pentru care totul trebuie spălat și curățat în camera respectivă. Dacă bolnavilor le este dat să trăiască, atunci Mihai stă la picioarele lor.

Sfinții Mihail și Gavriil – păzitorii oamenilor, de la naștere până la moarte

Pentru ca atât Sfântul Mihail, cât și Sfântul Gavriil sunt văzuți ca păzitori ai oamenilor de la naștere până la moarte, în credința populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călăuzit spre Rai în viața de Apoi.

Aceasta, pentru că, potrivit folclorului, cei doi sfinți participă și la Judecata de Apoi.

Totodată, Arhanghelii sunt considerați în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, așa ca în această zi, se face o turtă din făină de porumb, simbol al fertilității.

Dacă turta cade cu fața în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade cu fața în jos, atunci înseamnă că oile vor fi sterpe.

În sâmbăta dinaintea zilei Sfinților Mihail și Gavriil se fac praznice pentru pomenirea morților, iar finii merg la nași cu colaci. Ziua de 8 noiembrie mai este numită „Năpustitul areților” sau „Vara Arhanghelilor„ care ține doar o zi.

De unde vine prima denumire? De la obiceiul ciobanilor de a amesteca berbecii cu oile în această zi; berbecii se ”năpustesc” asupra oilor pentru împerechere și, de aici numele de „năpustitul areților”.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil: din 8 noiembrie începe ”vara iernii”

Pe lângă „Vara Arhanghelilor” mai sunt încă 3-4 zile mai călduroase, între 8 noiembrie și 25 decembrie, denumite ”vara iernii”.

În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail că are putere asupra Soarelui și a Lunii, pe care le eliberează din puterea dracilor, atunci când aceștia le fură (eclipse).

De asemenea, se spune că are putere asupra soției lui Scaraotchi, Mamareaua, care vrea să dea drumul la ger pe pământ, dintr-odată; Arhanghelui Mihail o ține și dă drumul gerului pe îndelete, ca să se obișnuiască oamenii cu el.