STUDIU: Partidele, asociate cu termeni negativi. Nouă din zece români au puțină sau foarte puțină încredere în partidele politice

Mai mult de 9 din 10 respondenți la un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) au declarat că au puțină și foarte puțină încredere în partidele din România, iar trei sferturi dintre participanții la studiu au păreri depreciative cu privire la partidele din România. Neîncrederea este dominanta atitudinală a românilor în ceea ce privește partidele politice din țara noastră, arată studiul IRES. 

Potrivit studiului, trei sferturi dintre români au păreri depreciative cu privire la partidele din România. În rândul bărbaţilor, între tinerii între 18 şi 35 de ani, locuitorii din zonele urbane şi în cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente.

Indicatorul de încredere  este şi mai puţin favorizant: mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România. Încrederea este cu atât mai scăzută cu cât vârsta respondenţilor este mai mică.

În timp ce mai mult de 9 din  10 respondenţi cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6% dintre participanţii la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai  intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid.

Partidele sunt asociate, aproape în exclusivitate, cu termeni negativi

Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice. Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoți / furt / escrocherie – indicate de 12% dintre participanţii la studiu sau corupție / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă.

La vot contează persoana, nu programul

La vot, pentru jumătate dintre români contează cel mai mult candidatul, pentru o treime contează programul. Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac.

Candidatul este mai important pentru votanţii femei, pentru cei tineri între 18 şi 35 de ani, pentru cei cu educaţie scăzută, pentru locuitorii din Moldova, dar şi pentru respondenţii care se declară de dreapta.

În schimb de programul partidului ţin cont într-o mai mare măsură votanţii între 51 şi 65 de ani, cei cu studii medii, cei care locuiesc în zona de Sud a ţării, dar şi respondenţii care se declară de stânga.

Ce şanse are un partid nou să convingă electoratul?

41% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să voteze un nou partid care ar aparea pe scena politică din România, în timp ce 38% spun că nu ar fi dispuşi să îl voteze.

Deschişi la nou sunt: tinerii, votanţii educaţi şi care se declară de dreapta ca şi orientare politică.

77% dintre participanţii la studiul IRES au declarat că nu pot avansa numele unei formaţiuni politice care s-a înfiinţat în ultimele 6 luni în România.

Optimism moderat privind impactul alegerilor din acest an asupra situaţiei din România

Doar o treime dintre respondenţi (34%) cred că după alegerile locale şi parlamentare din acest an situaţia din România se va îmbunătăţi, în timp ce 43% cred că situaţia va rămâne la fel, iar 17% cred că se va înrăutăţi.

Cine sunt optimiştii?: vârstnicii, respondenţii cu educaţie scăzută şi care locuiesc în mediul rural

Activismul civic al românilor

Nivelul de implicare a românilor în asociaţii sau organizaţii non-guvernamentale este foarte scăzut: doar 5% dintre participanţii la studiu spun că sunt membri într-o asociaţie sau organizaţie non-guvernamentală.

În schimb, 1 din 4 români susţin că au participat la manifestaţii publice sau la proteste.

sursa: ires.com.ro