Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ACTUALITATE

Târgul de Fete de pe Muntele Găina – cea mai cunoscută sărbătoare populară a românilor păstrată de sute de ani în județul Alba

Publicat


Târgul de Fete, cea mai mare și mai cunoscută sărbătoare populară din România, a debutat, sâmbătă, în comuna Avram Iancu, localitate aflată la poalele Muntelui Găina, urmând ca timp de două zile, în 20 și 21 iulie 2019, să aibă loc un program plin de manifestări.  Organizatorii au pregătit expoziții, târg al meșterilor populari, spectacole cu nume mari ale folclorului românesc, concerte de muzică ușoară, focuri de artificii și petreceri în aer liber.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este una dintre cele mai vechi sărbători tradiționale cu o vechime de sute de ani, care este organizat anual în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie).

Târgul de Fete a debutat, sâmbătă, la ora 13:00, în Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina, cu expoziția de artă fotografică „Hai pe Muntele Găina” semnată Vasile Sârb și cursanții săi de la Clasa de artă fotografică din cadrul Școlii de Arte și Meșteșuguri a Centrului de Cultură „Augustin Bena”.

CITEȘTE ȘI: 20-21 iulie: PROGRAM Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Spectacole de folclor, concerte, expoziție și foc de artificii

La ora 13:30 a fost programată etapa „Meșteșuguri tradiționale din Județul Alba” a Festivalului-concurs de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură”. Programul a continuat cu un spectacol folcloric extraordinar deschis de Tulnicăresele din Avram Iancu și în care au evoluat câștigătorii etapelor din acest an ale Festivalului-concurs de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură”: BIANCA ȘUȘMAN – solistul vocal al Județului Alba în anul 2019, Ansamblul folcloric ,,DOINA MUREȘULUI” din Ciugud – grupul vocal al Județului Alba în anul 2019, TRAIAN ZBUTEA – rapsodul popular al Județului Alba în anul 2019, ELENA POPIȚA – poetul popular al Județului Alba în anul 2019, Ansamblul folcloric din Stremț – dansul tradițional și obiceiul tradițional al Județului Alba în anul 2019, DUMITRU CERNAT – solistul instrumentist al Județului Alba în anul 2019, FLUIERAȘII DIN ȘUGAG – grupul instrumental al Județului Alba în anul 2019.

Programul va fi întregit de Ansamblul folcloric „Doina Aiudului” din Aiud, Ansamblul folcloric „Dor Teiușan” din Teiuș și Ansamblul folcloric „Tradiții Uiorene” din Ocna Mureș.

Sâmbătă seara, Târgul de Fete continuă pe Muntele Găina, unde de la ora 21:00 vor avea loc recitaluri cu Gino & Band, Trupa COMPACT și DJ Harra cu animatoare. La ora 24:00 va începe focul de artificii, iar petrecerea va continua pe Muntele Găina până târziu în noapte cu discotecă în aer liber și focuri de tabără.

Duminică, Târgul de Fete debutează la ora 10:00 cu un ceremonial solemn la Crucea Iancului de pe Muntele Găina, unde va avea loc o slujbă Te Deum și oficialitățile prezente la eveniment vor depune coroane de flori. Momentul solemn va fi accentuat de Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara „Augustin Bena” a Județului Alba.

La ora 10:30 va fi deschis Târgul Național al Meșterilor Populari la care meșteri iscusiți își vor prezenta roadele muncii lor, respectiv obiecte tradiționale pe care continuă să le fabrice prin tehnici vechi de sute de ani.

Programul va continua cu un spectacol extraordinar de folclor deschis de Ansamblul Folcloric „Jidvei România” – Junii de la Jidvei și Fetele de la Jidvei și soliștii vocali: Iulia Șchiau, Ioana Agârbiceanu, Raluca Dulău, Cristina Todor, Ionela Răspop, Oana Marian, Daniela Popa, Andrei Ivănuș, Cătălin Rus, Iulia Banciu, Aurel Lupu, Alexandru Popescu, Dumitru Stroie, Cătălin Noja. Spectacolul va continua cu Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” al Judeţului Alba, dirijor Alexandru Pal, coregrafi Alexandra și Flaviu Mîrza, împreună cu soliştii vocali: Maria Filimon, Nicolae Plută, Floricica Moga, Dorina Narița, Nicolae Tuhuț, Bogdan Toma, Leontina Fărcaș, Ciprian Roman, Traian Jurchela și Cornel Borza. În program va evolua și Ansamblul Folcloric din Arad, Izabela Tomiță și Grupul vocal tradițional „Doruri Sibiene”.

În finalul spectacolului, este pregătit un recital special susținut de Tudor și Nicolae Furdui Iancu alături de Grupul Instrumental „Crai Nou” din Alba Iulia.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Primăria și Consiliul Local Avram Iancu.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina, subiectul unei cercetări și a unei expoziții etnografice realizate de specialiștii Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba

Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cea mai mare sărbătoare românească în aer liber, fiind un brand al județului Alba, dar și al tuturor românilor. Sărbătoarea este subiectul unei cercetări realizată de specialiștii Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba și a fost reînviată sub obiectivul aparatului de fotografiat în cadrul expoziției de fotografie etnografică denumită „Hai pe Muntele Găina”.

Instantaneele sunt realizate de Vasile Sârb și cursanții săi de la Clasa de artă fotografică din cadrul Școlii de Arte și Meșteșuguri a Centrului de Cultură „Augustin Bena” și au fost expuse în debutul ediției din acest an a Târgului de Fete.

Potrivit dovezilor etnografice, din vremuri străvechi, miezul verii (ziua de Sântilie – 20 iulie) era marcat în tradiţia ţinuturilor transilvane de un eveniment deosebit, care „mişca satele”, locuitorii din crângurile Apusenilor. Moţi, mocani, crişeni şi zărăndeni urcau, în zvon de tulnice, în Munţii Bihorului, pe platoul „Găina”, unde se ţineau „datul”, „nedeia”, „Târgul de la Găina”.

Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în anul 1816, iar în 1860 învăţătorul Ioanete o descrie în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

Profesoara Elena Pogan din Avram Iancu spunea:

„Muntele Găina are legendele lui, dar are şi legenda legendelor. Locul acesta, aşezat la poalele norilor, sub ocrotirea sfântă a razelor soarelui rostogolite peste chipul muntelui, îşi are povestea lui. Se spune că, în vremea când moţii îşi lucrau băile de aur, o găină cu pene de aur – Vâlva băilor, ieşea din băi şi se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care depunea ouă de aur. Într-o singură zi din an, de Sfântul Ilie, moţii îi vedeau faţa. În ziua aceea, locuitorii ţinutului se adunau pe munte, laolaltă cu fetele şi feciorii, ca pâraiele în matcă, să-şi spună păsurile, iar tinerii să se întâlnească, să se îndrăgească şi să se unescă pe viaţă prin căsătorie, oficiată de nenumărate ori de preoţii prezenţi la „Târgul de fete” de pe Muntele Găina.

De aceşti tineri se apropia găina care-şi avea cuibul nevăzut, chiar pe vârful muntelui, unde astăzi sălăşluieşte, întru eternitate, Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zână frumoasă, care ţinea în palme un ou de aur. Zâna se apropia de tinerii căsătoriţi şi le oferea oul ca dar, pentru fericire şi viaţă lungă.

Oamenii se mirau, se minunau, se rugau şi-i mulţumeau. Apoi, zâna ridica mâinile spre cer, se preschimba în găină, cu aripile deschise peste imensitate şi se făcea nevăzută. Multă vreme, moţii s-au întâlnit pe muntele pe care l-au numit „Găina”, la cunoscutul „Târg de fete”, în frumosul obicei al iubirii şi încrederii. Numai că armonia dintre ei a fost tulburată de nişte ochi nechibzuiţi, care au descoperit cuibul  Găinii şi i-au furat ouăle.

Găina a făcut gălăgie şi răufăcătorii au rupt-o la fugă. În graba lor, s-au împiedicat şi-au răsturnat coşul cu ouăle de aur, care s-au rostogolit pe panta muntelui, până în râul din sat, care a fost numit „Aurarul”, iar mai târziu, Arieş”.

Legenda Muntelui Găina, relatată încă de la 1888 de neobosiţii cercetători Teofil Frâncu şi George Candrea, spune că „în timpul când şi în munţii Bihariei se lucrau băile (minele de aur), o găină de aur ieşea din băi spre a se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, în care erau ouăle sale de aur.

Vidrenii, atraşi de frumuseţea nemaipomenită a găinei, în mai multe  rânduri au încercat s-o prindă, ea însă a fugit în jurul minelor de aur de la Roşia Montană. De atunci, nemaiputându-se găsi aur în băile din acest ţinut, moţii au încetat de a le mai lucra, deoarece găina din poveste era vâlva băilor (zâna) şi ea a dus aurul cu sine, în părţile unde a zburat”.

 Pe legendarul platou al „găinei de aur”, „târgul” sau „Datul de la Găina” se organiza în plină vară, după solstiţiu, când „se întorceau vremările”, iar seceta era „tăiată” de ploile lui Sântilie.

La „Datul de la Găina” se adunau tinerii şi gospodarii din cele patru ţinuturi străjuite de platoul legendar, Bihorul, Zarandul, Clujul şi Alba, aducând ţesături alese şi furci „împistrite” (cei de pe Crişul Alb), fluiere acordate şi „bote ghintuite” (moţii de la Câmpeni şi Arieşeni), lână şi tiocuri de răşină (mocanii de pe Arieş), ceramică (olarii din Făget şi Tinca), „cojoace înflorate şi sumane-mbăierate” (meşterii din Beiuş, Vaşcău, din Brad sau din Abrud şi Feneş), fructe de pădure şi plante medicinale (de la Poienile de Jos), scoarţă de stejar, pentru argăsitul pieilor (de pe Crişul Pietros) şi răşină de la Buru.

Toate acestea deveneau obiecte de schimb sau daruri între tinerii care se cunoşteau aici sau se reîntâlneau an de an, exprimându-şi bucuria în joc şi descântece, laolaltă, moţi şi mocani, crişeni şi zărăndeni, în aceeaşi simţire şi trăire a apartenenţei comune, de neam, cultură, tradiţie.

Scriitorul Ioan Slavici, bun cunoscător al etnografiei carpatice şi colaborator la elaborarea unei monografii a popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, releva legătura târgului de la Găina cu păstoritul montan, afirmând însă că acolo sus „se făceau logodne şi mai ales ale tinerilor înţeleşi încă dinainte de a se urca pe munte”.

În cadrul marii sărbători a muncii, a soarelui şi a luminii era firesc să se sărbătorească şi legăturile noi, sociale între familii şi neamuri. Iar „târgul”, „datul” în semantica graiului Apusenilor, nu însemna vânzare-cumpărare de fete, ci „tocmeala”, „credinţarea”, „logodna”, convenţie premaritală de comuniune spirituală.

Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, cunoscuta nedeie „Târgul de fete” fiind vizitată de un mare număr de turişti atraşi de cântecele şi dansurile cu specific local, de parada costumului popular diferenţiat după satele participante şi de târgul meşterilor populari.

An de an, aici îşi dau întâlnire, într-o amplă manifestare a frumosului, soli ai artei din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara.

Accesul pe platoul de pe Muntele Găina, unde se desfășoară manifestările, este posibil pentru autoturisme și microbuze de până la 20 de locuri. Pe drumul județean DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina, iar de aici drumul se continuă pe un drum pietruit și practicabil pentru mijloacele auto până pe platoul unde au loc manifestările. Pe munte este amenajată o zonă de campare, există cisterne cu apă și zone cu curent electric pentru cei care vor să petreacă două zile minunate în natură.

 

 


Vezi cele mai interesante video Alba24.ro


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ADMINISTRATIE

Angajări la stat. POSTURI la Serviciul de Ambulanță Alba, primării, școli și alte instituții publice din județ. Condiții

Publicat

birou gol

În această perioadă sunt organizate mai multe concursuri, pentru ocuparea unor posturi vacante, în instituţii publice din judeţul Alba. Candidaţii interesaţi de aceste locuri de muncă trebuie să îndeplinească anumite condiţii, privind studii sau vechime în muncă sau alte cerinţe. POSTURI VACANTE Serviciul de Ambulanţă Judeţean Alba – șofer autosanitară I – Stația Centrală Alba […]

Citește mai departe
Publicitate

CÎMPENI

Atac mortal în Apuseni: Un berbec a omorât un bătrân, într-o comună din Alba

Publicat

Un bărbat în vârstă de aproximativ 80 de ani și-a pierdut viața, duminică seara, în comuna Sohodol. A fost atacat de un berbec, în apropierea locuinței. Potrivit IPJ Alba, din primele date, bărbatul se afla cu turma de oi în apropierea gospodăriei. Revenim cu amănunte.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Drumul turistic din Alba, pe care șoferii își pot rupe mașinile. Aventuri între Roica și Mogoș

Publicat

Drumul județean DJ 107K, între Roica, Întregalde și Mogoș, intră din nou în atenția localnicilor și turiștilor. Asta după ce unii dintre vizitatori renunță să-și continue drumul, în ciuda peisajelor pitorești, pentru că-și rup mașinile pe acest tronson. Cel puțin așa susține un cititor Alba24. ”Drum județean, în comuna Întregalde, de la Roica spre Mogoș. […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Crimele de la Săpoca: În noaptea masacrului, în pat cu atacatorul a mai fost pus un pacient, deși erau locuri libere în spital

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, duminică, în contextul tragediei de la Spitalul de Psihiatrie din Săpoca, unde un pacient a ucis patru persoane internate şi a rănit alte nouă, că în unitatea medicală s-a produs un lung şir de erori umane şi această tragedie putea fi evitată, notează Romania24.ro. „Din păcate (…) s-a produs […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate