Connect with us
Publicitate

CÂMPENI

„Târgul de Fete”: Legenda sărbătorii de pe Muntele Găina. Motivul pentru care erau aduse în vârful muntelui fetele de măritat


Publicat

La mijlocul lunii iulie, în judeţul Alba se celebrează o sărbătoare populară cu tradiţie de sute de ani: „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina. În trecut, locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor se adunau pe platoul de la Găina pentru a-şi schimba produsele. Sătenii care urcau pe munte îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările dintre rudele apropriate.

Se spune că târgul există încă de când poporul proslăvea Soarele. Era o întâlnire a tuturor muntenilor risipiţi pe văi, dornici să aducă mulţumire marelui astru pentru roadele pământului. Mai târziu apoi, marele platou de la Găina a devenit locul unde se strângeau locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor, pentru schimb de produse.

La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau, de cu seară, pe platoul Găinei. Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în apus.

CITEȘTE ȘI: 20-21 iulie: PROGRAM Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Spectacole de folclor, concerte, expoziție și foc de artificii

Acolo se adunau locuitorii din diferite văi ale Apusenilor pentru a-şi schimba produsele. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările dintre rudele apropriate.

Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte. Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos. Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur. Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“. După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta. Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal.

Muntele Găina este unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase din Alba, având o înălţime de 1486 metri. Este situat în nord vestul judeţului, la granite cu Bihor, Hunedoara şi Arad. Legenda Muntelui Găina este strâns legată de râul Arieş, care traversează Munţii Apuseni.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina s-a transformat în zilele noastre într-o sărbătoare câmpenească, prilej de petrecere și voie bună, cu spectacole de muzică și dansuri populare, obiceiuri vechi și gastronomie tradițională.

Însă sărbătoarea are o altă semnificaţie: „Acolo, pe Muntele Găina, se adunau păstorii din trei comune, Vidra, Bolzești și Almaș și stăteau acolo cu oi, cu vaci, cu cai, cu ce aveau. Când venea vremea să coboare acasă, era vremea strânsului fânului. Atunci au vrut să facă o petrecere de despărțenie. Și așa a început Târgul de la Găina”, îşi amintea fondatoarea grupului de tulnicărese din Avram Iancu, prof. Elena Pogan (n. 20 iunie 1925 – d. 13 decembrie 2010) din Vidra.

„Petrecerea de despărțenie” a ciobanilor era și un prilej pentru schimb de produse. Cei de la Vidra duceau greble, donițe, pieptare, pungi, obiecte vestimentare din piele de oaie. Ceilalți aduceau țuică de cireșe întoarsă „cum îi trăznetu’ ”, miere cu fagure sau „rozole”, adică sirop de fructe de pădure. După ce trocul lua sfârșit, toți se așezau la masă și se ospătau cu plăcinte, fripturi de găină, slănină și brânză. Sătui, aceștia începeau jocul.

„La Târgul Găinii se suiau de sâmbătă seara, și cât era marginea pădurii, de jur împrejur, erau numai focuri. Le plăcea să urce de sâmbăta seara pentru ca să fie în munte la răsăritul soarelui. Atâta era de frumos. La răsăritul soarelui, toți se ridicau din culcușul lor și se rugau lui Dumnezeu”, mai spunea Elena Pogan.

În 1924, a fost ridicată Crucea Iancului. De atunci și până în ziua de azi, preotul din Avram Iancu urcă la cruce, unde oficiază Sfânta Liturghie, duminică dimineaţa.

Pe Muntele Găina, cei care urcau pentru a face schimb de produse îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători. „Înțelesul” se făcea pe loc între părinții fetei și ai băiatului, iar de multe ori, cununia avea loc chiar pe munte, oficiată de preoți veniți la eveniment cu această misiune.

Fetele de măritat sau fetele mari care doreau să fie pețite de feciori se pregăteau din timp pentru întâlnirea de pe Muntele Găina. Aduceau zestrea primită de la părinți și rude, împachetată în lăzi de zestre, cât mai frumos sculptate. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc şi fericire.

Semnificaţia numelui Muntele Găina

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei. Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri. Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş. Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie. Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă. Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc. Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

parau piatraDe atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

Legenda a fost purtată şi transmisă şi prin intermediul celei mai mari manifestări populare în aer liber din România. În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.

Pornit iniţial ca o întâlnire între locuitorii satelor răsfirate prin munţi, pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor partenerul sau partenera de viaţă, cu timpul târgul a devenit un prilej de promovare a tradiţiilor populare: a dansului şi a muzicii folclorice. Prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment trebuie căutate mult în timp.

Pe vremuri, ritualul începea sâmbata seara, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cântau şi beau ţuică. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta Găina. Dansul era obligatoriu, ca flăcaii să vadă că fata nu şchiopăta. Se înfiripa şi negoţul: după locul de obârşie, negustorii vindeau fie cireşe şi miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smălţuite. Momentul cel mai important îl reprezenta „târguirea” fetelor. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau „negocierile”. Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărita pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.

tulnicarese targ fete muntele gaina

Legenda Muntelui Găina în varianta scriitorului Ioan Mărginean:

„Cândva, demult, oameni şi zei îşi împarteau deopotrivă cerul şi pământul, lumina şi întunericul, bucuriile şi tristeţile. Aşa se face că sus, la poalele norilor, sub lăcrimarea sfânta arazelor soarelui, rostogolite că un pocal de nestemate peste chipul Muntelui ce străjuieşte şi azi un mănunchi de case din piatră, lemn şi cărămidă, locuiau moţii, stâlpi vii ai albastrului cer troienindu-i cărările ascunse, drumurile, potecile, văile, pădurile, cărările, cu caii lor mărunţi, dar tot acolo îşi avea culcuşul şi-o găinuşă ce făcea ouă de aur şi moţii se mirară cât se mirară, şi-auînceput s-o ocrotească, să-i închine gânduri şi fapte şi cîntece.

Pentru găina lor cu ouă de aur erau în stare să facă moarte de om, astfel că ea se afla în siguranţă dintr-un anotimp în altul.

O singură dată moţii îi vedeau faţa, chipul ei enigmatic şi singuratic, cu aripile deschise peste imensitate.

Era ziua de Sfântu Ilie, în care moţii se adunau că pâraiele în aceeaşi matcă, să-şi spună păsurile, visele, să dea prilej tinerilor copii să se întâlnească, să se îndrageasca şi să-şi propună inimii să se unească pe viaţa, prin căsătorie.

De aceşti tineri se apropia găină, ce cobora de pe ciubul ei nevăzut, chiar pe vârful Muntelui, unde astăzi sălăşuieste întru eternitate Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zâna fermecătoare, ce se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi oferindu-l acestora pentru fericire şi viaţa lungă.

Oamenii şi Muntele aplaudau, se rugau, mulţumeau. În aplauzele lor zâna ridica mâinile spre cer şi devenea Găină, repede acoperindu-se de neprivire. Aşa i-au prins anotimpurile, într-un obicei nestrămutat al iubirii şi încrederii, de aceea Muntele acela semeţ de aproape de 1500 m înălţime s-a numit şi se va numi cât veacurile: Muntele Găina. Numai că armonia dintre ei a fost spartă de-un ochi nechibzuit, care o viaţa întreaga aurmarit să descopere cuibul Găinii să-i fure ouăle de aur. Şi, până la urmă, cu ajutorul diavolului, a reuşit.

Găina, devenită zână tocmai coborâse la altă serbare, pe creastă unui alt munte, să împace locuitorii şi nişte vizitatori neaveniţi şi omul acesta nesăbuit a tabărât pe cuibar, a luat ouăle, le-a ascuns în sân şi-a dispărut.

Întoarsă acasă şi descoperind furtul, zâna s-a supărat foarte, şi a hotarât să părăsească acel loc pentru totdeauna. A ridicat mâinile la cer, a devenit Găină şi-a zburat nevăzută în alt munte. Şi muntele acela era la Roşia Montană. Oamenii s-au supărat, au jelit-o, au implorat-o să se întoarca, dar minunea nu s-a mai întâmplat.

A rămas Muntele Găina, cu vârful acela pleşuv, bântuit de ploi şi crivăţ, de lacrimi şi legenda. Oamenii se întâlnesc mereu cu el, să-l îmblânzească, să-i astâmpere aşteptarea, răbdarea, armonia.

Se spune că hoţul ce furase ouăle a căzut într-o prăpastie şi ouăle s-au pierdut în adânc devenind izvoare, sau vâlve – crăpătură se vede şi azi înecata în nori. Apusenii suferă de-atunci”.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

AUGUST: Tradiții, superstiții și sărbători din ultimele zile de vară. Fenomenul astronomic care va avea loc la mijlocul lunii

Publicat

August este a opta lună a anului în calendarul Gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. August începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi februarie în anii bisecţi.

Grecii numeau luna august Metageitnion. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au deformat în timp, unele chiar la intervenţia bisericii.

În calendarul roman original de 10 luni, august a fost a şasea lună cu 30 de zile şi a fost numită iniţial Sextilis. În anul 8 î.Hr., Senatul Roman l-a recompensat pe Octavian Augustus denumind o lună calendaristică în onoarea sa.

Fondatorul şi primul împărat al Imperiului Roman, Octavian Augustus a ales Sextilis, care în calendarul Iulian a devenit a opta lună după adăugarea lunilor ianuarie şi februarie.

Luna august – ploaie de stele pe cer

Fenomenul astronomic care marchează, în fiecare an, luna august este cel mai celebru curent de meteori, Perseide, a cărui fază maximă poate fi observată în nopţile între 12/13 august şi 13/14 august, când cerul poate fi brăzdat de până la 100 de stele căzătoare.

Luna august: Date astrale exacte

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 03 m şi apune la ora 20 h 41 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 37 m şi apune la ora 19 h 54 m.

La data de 23 august se face trecerea în semnul zodiacal Fecioară.

Fazele Lunii: 3 august – Lună Plină (din această zi, Luna începe să descrească) 19 h 06 m; 11 august – Luna la Ultimul Pătrar 19 h 48 m, 19 august – Lună Nouă (din această zi, Luna începe să crească) 05 h 42 m; 25 august – Luna la Primul Pătrar 21 h 00 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

Luna august: Tradiții populare

În tradiţia noastră populară, luna august se numeşte Măselar, Gustar, Secerar.

Potrivit tradiţiei populare, la începutul lunii august începe perioada împerecherii urşilor, turmele de oi coboară de la munte, se sfinţesc grânele, seminţele, plantele de leac, se retează stupii şi se pregătesc de iarnă, se mănâncă turte calde şi se bea vin îndulcit cu miere.

Luna August: Calendar creștin ortodox

Calendarul creştin al lunii august este dominat de postul Adormirii Maicii Domnului, între 1 şi 15 august (Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului) şi de Sărbătorile Schimbarea la Faţă a Domnului pe 6 august şi Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul pe 29 august (zi de post).

Luna August: Schimbarea la Față

Pe 6 august, de Probejenie, care reprezintă în Calendarul popular hotarul dintre anotimpurile vară şi toamnă, femeile adună şi usucă plante şi fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate pentru că e pericol de rătăcire.

În această zi nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart.

Începând cu această zi fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”.

În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.

Schimbarea la faţă a Domnului poartă şi numele popular de „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cu semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători pe parcursul anului următor.

Se spune că din 6 august, frunzele încep să se îngălbenească, apele să se răcească, păsările călătoare pornesc spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă.

În această zi se interzice scăldatul. De la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. O coborât cerbul de la munte, s-o pisat în apa și-o răcit apa. Atâta-i tăt.” (Memoria Ethnologica). Explicația este cu totul alta: apele fiind de acum tot mai reci, crește riscul îmbolnăvirilor.

De asemenea, este bine să evitaţi călătoriile, deoarece se spune că vă veţi rătăci.

Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.

Luna August: Sfânta Maria

În dimineaţa zilei de Sfânta Maria Mare, pe 15 august, femeile credincioase merg la biserică cu fructe şi bucate alese, pe care le vor sluji şi le vor da de pomană, arată etnologul Ion Ghinoiu în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

De asemenea, există, în această zi, superstiţia conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.

În Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, dar şi miere, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor.

De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.

Tot din această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.

Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.

Luna August: Sezonul nunților. Superstiții

Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului.

miri nunta

Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.

În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.

Pe de altă parte, cei care aveau vii mari obişnuiau ca în această zi să tocmească pandurii care să păzească viile.

De asemenea, în această zi bărbaţii îşi schimbau pălăria cu căciula iar cei care erau observaţi că purtau în continuare căciulă erau ironizaţi. Totodată în această zi de sărbătoare era interzis dormitul pe prispă sau scăldatul în apele râurilor spurcate de cerb.

Tot în această zi se organizau şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă.

Totodată, la sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla totodată cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.

În părţile Moldovei această sărbătoare este considerată sărbătoarea „morţilor” iar cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare.

În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Marie Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară ocrotite de Maica Domnului îşi serbează hramul.

Luna August: Sfânta Maria. Tradiții

În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.

Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.

Această sărbătoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări.

Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.

De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă.

Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.

De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.

Dacă unele obiceiuri se referă strict la femei şi la fete, nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de păstrarea tradiţiei. Aceştia, în data de 15 îşi schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni. Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei, ori în târnaţ în această zi.

Se interzice scaldatul în apa râurilor spurcata de cerb şi dormitul pe prispă.

Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre, că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată şi sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă iar în această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor.

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit iar informaţii despre această sărbătoare nu se găsesc în Sfintele Evanghelii, decât în tradiţia Bisericii.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Nu se ştie cu exactitate nici anul, nici ziua când „a adormit Sfânta Fecioară”.

Perioada dintre cele două Sântămării, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănă­turile de toamnă.

Luna August: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august

În această zi ni se cere să postim, ca să nu ne asemănăm cu Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică.

În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează hramul.

Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria din Bucureşti şi la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa, din judeţul Constanţa.

Luna august: alte sărbători

În luna august sărbătorim printre altele: Ziua tanchiştilor (1 august), Ziua internaţională a berii (2 august), Ziua minerului (6 august), Ziua internaţională a pisicii (8 august), Ziua internaţională a tineretului (12 august), Ziua internaţională a stângacilor (13 august), Ziua Marinei Române (15 august), Ziua mondială a fotografiei (19 august), Ziua medicinei militare (21 august), Ziua Limbii Române (31 august).

sursă: Agerpres

foto: Romulus Oprișcan autografo.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Secretara Primăriei Deva, acuzată de fapte de corupție, rămâne în arest. Decizie definitivă la Curtea de Apel Alba Iulia

Publicat

curtea de apel alba

Fosta secretară a Primăriei Deva rămâne în arest preventiv după ce contestația formulată de DNA a fost admisă de Curtea de Apel Alba Iulia.

Contestația a fost formulată la hotărârea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Hunedoara prin care inculpata obținuse înlocuirea măsurii de arest preventiv cu cea de arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzată, alături de soțul ei, că ar fi primit și pretins bani pentru contracte pe bani publici de la un om de afaceri.

Luni, 2 august, în dosarul cunoscut opiniei publice ca „Dosarul acuzațiilor de corupție de la  Primăria Deva”, Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestația formulată de DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva încheierii penale din 27 iulie 2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara în dosar nr.1035/97/2021/a2 și a dispus menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpata S. Laura.

Decizia Curții de Apel Alba Iulia este definitivă, au anunțat reprezentanții instanței din Alba Iulia.

Inculpata și soțul ei ar fi primit de la un om de afaceri suma de 40.000 lei și ar fi pretins de la același om de afaceri suma de 7.000 euro, pentru a-l ajuta pe acesta să obțină contracte pe bani publici cu Primăria Deva, potrivit anchetatorilor.

Decizia de arestare preventivă a fost luată joi, 1 aprilie, de magistrații Tribunalului Alba, la propunerea DNA Alba Iulia.

Soluția pe scurt a instanței, din data de 2 august 2021:

”(…) admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva încheierii penale din 27.07.2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara în dosar nr.1035/97/2021/a2.

Desființează încheierea atacată doar în ce privește dispozițiile referitoare la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu față de inculpata Sârbu Laura.

Procedând la o nouă judecată în aceste limite:

  • (…)
  • menține măsura arestării preventive luată față de inculpata S. Laura
  • menține celelalte dispoziții ale încheierii penale atacate.

(…) respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpata Sârbu Laura împotriva încheierii penale din 27.07.2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara în dosar nr.1035/97/2021/a2”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Licitația pentru delegarea serviciului de transport public în județ, reluată. CJ Alba caută operatori pentru 40 de trasee

Publicat

Consiliul Județean Alba a reluat licitația pentru delegarea serviciului public de transport județean de persoane prin curse regulate. Administrația județeană caută operatori pentru un număr de 40 de trasee din totalul de 70, ce au fost anulate după ce la prima licitație lansată în 9 aprilie nu s-a depus nicio ofertă. 

Consiliul Județean Alba a lansat luni, 2 august, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o nouă licitație pentru delegarea gestiunii serviciului public de transport județean de persoane prin curse regulate, în aria teritorială de competență a UAT Județul Alba. Este vorba despre achiziția de servicii de transport pe 40 de loturi / trasee din totalul de 70.

Valoarea totală este estimată între 51.341.899,06 și 56.476.088,96 de lei, fără TVA.

Reamintim faptul că prima licitație pentru delegarea gestiunii serviciului de transport județean de persoane prin curse regulate – respectiv achiziția de servicii de transport pe 70 de loturi aferente celor 70 de trasee județene, a fost lansată în SEAP în data de 9 aprilie 2021, valoarea estimată fiind cuprinsă între 198.227.620 lei  şi 218.050.383 lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, contractul de delegare de gestiune urmează a se încheia între Consiliul Județean Alba și operatorii de transport public câștigători ai procedurii competitive de atribuire a serviciilor de transport pe loturile aferente traseelor județene.

Stabilirea loturilor/traseelor a fost realizată pe considerente de organizare a operării serviciului public, având în vedere atât configurația rutieră cât și faptul că un sistem de transport persoane trebuie să fie eficient, integrat, durabil și sigur, astfel încât să promoveze dezvoltarea economică și teritorială si să asigure o calitate a vieții ridicată în județul Alba.

Potrivit documentului citat, atribuirea traseelor se va face prin utilizarea criteriului „cel mai bun raport calitate-preţ”, precum şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentaţia de atribuire, factori care includ aspecte calitative, de mediu în legătură directă, obiectivă şi relevantă cu obiectul contractului.

Factorii de evaluare utilizaţi pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic şi ponderea acestora sunt:

Factori de evaluare – Pondere

1. Prețul ofertei (Pf) – 25 %

2. Vechimea medie a parcului de autobuze (Pt1) – 30 %

3. Dotarea cu instalaţie de aer condiţionat (Pt2) – 5 %

4. Clasificarea autobuzelor (Pt3) – 10 %

5. Norma de poluare a autobuzului (Pt4) – 25%

6. Utilizarea combustibililor alternativi, astfel cum sunt definiţi în Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. (Pt5) – 5 %

Lista celor 40 de trasee județene de transport public lansate din nou la licitație: 

Traseul 1: Bistra-Câmpeni-Alba Iulia (86 km)

Traseul 2: Abrud – Roșia Montană (15 km)

Traseul 3: Câmpeni – Roșia Montană (16 km)

Traseul 4: Abrud – Bucium – Poieni (Bucium) (15 km)

Traseul 5: Abrud – Bucium – Mogoș (25 km)

Traseul 6: Abrud – Buninginea – Vulcan Cotoncu (15 km)

Traseul 8: Teiuș – Stremț – Geomal (16 km)

Traseul 10: Aiud – Livezile – Rimetea (25 km)

Traseul 11: Aiud – Ponor – Geogel (43 km)

Traseul 12: Aiud – Rădești – Pețelca (17 km)

Traseul 13: Aiud – Hopârta – Turdaș (30 km)

Traseul 14: Aiud – Beța (15 km)

Traseul 15: Aiud – Ciuguzel (15 km)

Traseul 18: Aiud – Mirăslău – Lopadea Veche (12 km)

Traseul 19: Ocna Mureș – Inoc – Ciugudu de Sus (18 km)

Traseul 20: Ocna Mureș – Unirea – Dumbrava (13 km)

Traseul 21: Ocna Mureș – Lunca Mureșului (11 km)

Traseul 22: Ocna Mureș – Noșlac – Găbud (19 km)

Traseul 23: Ocna Mureș – Fărău – Șilea (26 km)

Traseul 25: Zlatna – Almașu Mare – Cib (20 km)

Traseul 29: Alba Iulia – Vințu de Jos – Pianu de Sus (25 km)

Traseul 32: Alba Iulia – Blaj – Cetatea de Baltă (64 km)

Traseul 35: Blaj – Pănade (10 km)

Traseul 38: Blaj – Cergăul Mare (22 km)

Traseul 39: Blaj – Roșia de Secaș (23 km)

Traseul 40: Blaj – Lunca – Cenade (20 km)

Traseul 41: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (80 km)

Traseul 42: Câmpeni – Bistra (6 km)

Traseul 43: Câmpeni – Mușca – Baia de Arieș (35 km)

Traseul 44: Baia de Arieș – Brăzești – Poșaga de Jos (23 km)

Traseul 45: Câmpeni – Sohodol (8 km)

Traseul 46: Câmpeni – Vidra – Târsa (29 km)

Traseul 47: Câmpeni – Vadu Moților – Poiana Vadului (21 km)

Traseul 48: Câmpeni – Horea – Mătișești (33 km)

Traseul 49: Câmpeni – Albac – Arieșeni (41 km)

Traseul 50: Cugir – Vințu de Jos – Sebeș (34 km)

Traseul 51: Cugir – Pianu de Sus (40 km)

Traseul 58: Sebeș – Șugag – Tău (45 km)

Traseul 67: Sebeș – Șpring – Roșia de Secaș (40 km)

Traseul 69: Sebeș – Gârbova – Cărpiniș (29 km)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum a fost salvată o tânără din Alba, de un bărbat care a încercat să o violeze. Agresorul a fost trimis în judecată

Publicat

justitie tribunal decizie

Un bărbat din Alba a fost trimis în judecată pentru tentativă de viol, după ce a urmărit o tânără pe stradă, în plină noapte, a atacat-o și a încercat să o violeze. 

Atacul s-a petrecut în noaptea de 10 iulie 2021, în localitatea Galda de Jos. Atunci, Daniel P., un tânăr de 26 de ani, a urmărit-o pe femeie din zona unei benzinării, în timp ce femeia se deplasa spre casă. 

A atacat-o și a încercat să o violeze, dar femeia a fost salvată de mai multe persoane alertate de strigătele acesteia. 

Bărbatul a fost prins de polițiști și arestat preventiv. Acesta se află în arest preventiv, iar luni, 2 august, pe rolul Judecătoriei Alba Iulia a fost înregistrată trimiterea în judecată a acestuia.

Potrivit procurorilor care au anchetat cazul,  ”în jurul orei 01:00, inculpatul a urmărit persoana vătămată, din zona unei benzinării din Galda de Jos, iar la un moment dat, în drumul acesteia spre domiciliu, a abordat-o și, prin acte de constrângere, respectiv acte de agresiune fizică ce au produs persoanei vătămate leziuni care au necesitat pentru vindecare, 3-4 zile de îngrijiri medicale, trăgând-o după el de haine și de păr, târând-o pe genunchi și trântind-o la pământ, a încercat să întrețină un raport sexual cu aceasta, dezbrăcând persoana vătămată parţial de colanţi şi lenjeria intimă, raport sexual care însă nu s-a consumat deoarece au intervenit mai multe persoane alertate de strigătele după ajutor ale victimei”, se arată într-un răspuns la solicitarea alba24.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate