Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Testare standardizată 2022: elevii vor primi rapoartele după testări, din 15 iunie. Precizările ministerului

Publicat

Peste 280.000 de teste au fost susţinute la Limba română, Matematică şi Istorie în cadrul Programului pilot naţional de testare standardizată a elevilor, informează vineri ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

La testările standardizate au participat aproape 150.000 de elevi din 526 de unităţi de învăţământ, inclusiv din Alba.

Vezi Evaluare Națională 2022: Toate TESTELE de ANTRENAMENT publicate de Ministerul Educației. Alte MODELE de SUBIECTE pentru examen

Prima etapă a acestui Program-Pilot Naţional de Testare Standardizată s-a desfăşurat în intervalul 30 mai – 10 iunie (elevii claselor I-VII), respectiv 30 mai – 8 iunie (elevii claselor IX-XI), în câte 7 unităţi de învăţământ, inclusiv unităţi de învăţământ cu profil pedagogic, din fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti.

„Obiectivul urmărit a fost testarea unei modalităţi digitale de evaluare pentru determinarea nivelului de competenţe atins de elevi la finalul unui an şcolar, la disciplinele Limba română, Matematică şi Istorie. (…)

În total, au fost susţinute 280.237 de teste (85% din totalul testelor programate pentru elevii claselor I-VII şi IX-XI), la câte două materii şcolare – Limba română, respectiv Matematică sau Istorie. 80% dintre elevii participanţi au apreciat această metodă de evaluare, iar 71% au exprimat o preferinţă clară pentru testarea în mediu digital. În privinţa nivelului de dificultate, 75% au considerat că subiectele de la Limba română au fost simple şi medii, 59% susţinând acelaşi lucru pentru testele de Matematică şi Istorie”, afirmă ministrul, într-un comunicat remis presei.

Testare cu scor personalizat

Aproape 150.000 de elevi din 329 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică şi structuri arondate (526 de şcoli, în total) au luat parte la acest program-pilot.

În medie, elevii din clasele I-IV au petrecut câte 24 de minute la efectuarea testelor de Matematică şi 19 minute la cele de Limba română, timpul dedicat fiind de câte 30 minute pentru fiecare dintre ele. Elevii de gimnaziu şi cei de liceu au avut nevoie, în medie, de 34 de minute pentru a finaliza testele de Matematică sau Istorie şi de 24 de minute pentru cele de Limba română, timpul prevăzut fiind de 60 de minute pentru fiecare disciplină.

Testele administrate în cadrul programului au fost „prietenoase”, fiind însă capabile să măsoare precis, obiectiv şi în profunzime competenţele elevilor.

„Testarea oferă atât un scor personalizat (de tip centilă), cât şi un raport descriptiv – evaluare ce arată nivelul la care se află elevul. Rezultatele acestor teste vor putea fi utilizate deopotrivă pentru definirea unor parcursuri de învăţare personalizate şi pentru evaluarea nivelului educaţional la nivel colectiv, ca instrument de fundamentare a deciziilor”, arată ministrul Educaţiei.

Rapoartele, disponibile din 15 iunie

Rapoartele vor fi disponibile etapizat, în perioada următoare, astfel:

  • elevii vor putea accesa rapoartele individuale începând cu data de 15 iunie pe platforma Brio, folosind acelaşi cod unic de conectare ca în cazul testării
  • unităţile de învăţământ vor primi rapoartele agregate până la data de 30 iunie
  • raportul agregat la nivel naţional va fi disponibil în data de 15 iulie

Totodată, rapoartele descriptive de evaluare nu se transformă în calificative/note acordate elevilor şi nu vor fi utilizate în eventuale ierarhizări ale elevilor, profesorilor sau şcolilor.

Evaluare a performanţei şcolare a elevilor

Testele standardizate dezvoltate de Brio şi utilizate în cadrul Programului-Pilot Naţional de Testare Standardizată, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei din România, furnizează o evaluare a performanţei şcolare a elevilor bazată pe date şi tehnologie statistică actuală – Item Response Theory.

„Acest tip de evaluare oferă profesorilor posibilitatea de a folosi un instrument suplimentar, obiectiv, de evaluare, alături de alte instrumente tradiţionale de evaluare formativă şi sumativă, astfel încât să cunoască exact nevoile personale de învăţare şi dezvoltare ale fiecărui elev. Ministerul Educaţiei a selectat Brio ca partener pentru acest program-pilot, deoarece, după ştiinţa părţilor, în acest moment nu există în România un alt posibil partener public sau privat, specializat şi cu experienţă în ed-tech şi psihometrie avansată (măsurarea performanţei elevilor) care să fi dezvoltat un instrument de testare standardizată la Matematică, Limba română şi Istorie. Ministerul Educaţiei apreciază parteneriatul cu Brio – care nu a primit fonduri pentru acest program-pilot şi nu a colectat datele personale ale elevilor ce au luat parte la testarea standardizată.

Brio a decis să ofere pro bono acest proiect pentru că misiunea companiei constă în îmbunătăţirea performanţei şcolare a elevilor şi a instituţiilor implicate în actul educaţional”, susţine ministrul.

Ministerul Educaţiei va analiza rezultatele procesului de pilotare şi le va folosi pentru a realiza, în termen de doi ani, propria platformă de evaluare standardizată, ca parte a PNRR.

Evaluarea standardizată va avea la bază standarde curriculare şi standarde de evaluare care vor fi dezvoltate până în anul 2024, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană.

sursă: Agerpres

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

STUDIU Politicienii au o speranță de viață mai mare, față de restul populației: Motivele sunt ușor de intuit

Publicat

iliescu

Politicienii au o viață mai lungă față de restul populației, pare să fie rezultatul după studierea a peste 57.500 de politicieni. În linii mari, polticienii au o speranţă de viaţă cu şapte ani mai mare, față de restul populației. 

Studiul a fost realizat de către  Universitatea din Oxford (Regatul Unit), iar motivele pentru care speranța de viață a politicienilor este mai mare decât cea a populației de rând, sunt ușor de intuit: au venituri mai crescute şi beneficiază de tratamente medicale mai bune, scrie românia24.ro

În studiu au fost incluși politicieni din mai multe țări. În România, situația se prezintă astfel:

Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: politicienii din România

În România, politicienii au speranţă de viaţă peste nivelul general al populaţiei (74 ani), care a scăzut recent, fapt care a clasat România ca a doua ţară cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE.

Ion Iliescu, fost preşedinte al României şi fost membru PSD, are în prezent vârsta de 92 ani (născut în 1930).

Leon Dănăilă, membru PNL, medic şi membru academic, născut în 1933, are 88 ani. Mircea Ionescu-Quintus, membru PNL (născut în 1917 la Herson, URSS, Ucraina de azi), a murit la 100 ani, în 2017. Radu Câmpeanu a murit în 2016, la vârsta de 94 ani, născut fiind în 1922.

Gavril Dejeu, fost deputat PNŢ, are 89 ani (născut în 1932). Fostul preşedinte şi membru PNŢCD, Emil Constantinescu, a intrat recent în clubul politicienilor octogenari, având vârsta de 82 ani (născut în 1939, în Basarabia, URSS, Republica Moldova de azi). Fondatorii Partidului Ţărănist de azi au murit la vârste înaintate – Ion Diaconescu (94 ani, 2011), Corneliu Coposu (81 ani, 1995), Ion Raţiu (82 ani, 2000).

De la PCR, Ion Gheorghe Maurer a murit la 97 ani, în anul 2000 (născut în 1902), iar Manea Mănescu a murit la 92 ani, în 2009 (născut în anul 1916).

Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: politicieni din Australia, Austria, Canada, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Elveţia, Marea Britanie şi SUA

De exemplu, ultimele date arată că bărbaţii din zonele cele mai defavorizate din Anglia ar trebui să trăiască cu aproape 10 ani mai puţin decât cei din cele mai puţin defavorizate, în timp ce femeile din aceleaşi zone se pot aştepta să trăiască cu 7 ani mai puţin.

Acest lucru a generat mult interes pentru a stabili dacă anumite ocupaţii de „elite”, cu statut înalt, cum ar fi politica, sunt asociate cu o sănătate mai bună.

Astăzi, un nou studiu condus de cercetătorii de la Oxford Population Health a publicat cea mai cuprinzătoare analiză de până acum, bazată pe date din 11 ţări cu venituri mari. Rezultatele au fost publicate în Jurnalul European de Epidemiologie.

Studiul a colectat informaţii despre politicieni din Australia, Austria, Canada, Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Elveţia, Marea Britanie şi SUA.Datele disponibile se întind între anii 1945 şi 2014, cu toate acestea, analiza completă a variat între 1816 şi 2017 în cazul Franţei şi Marii Britanii.

Setul de date combinat a inclus 57.561 de politicieni, dintre care 40.637 au murit. Proporţia femeilor politicieni a variat de la 3% (Franţa şi SUA) la 21% (Germania).

Fiecare politician a fost corelat în funcţie de ţară, vârstă şi sex, cu datele de mortalitate din secţiunea echivalentă a populaţiei naţionale pentru acea perioadă de timp. Cercetătorii au comparat apoi numărul anual de decese în rândul politicienilor cu numărul aşteptat de politiceni ce ar urma să moară pe baza ratelor de mortalitate a populaţiei.

Cercetătorii au calculat, de asemenea, diferenţa dintre speranţa de viaţă rămasă la vârsta de 45 de ani între politicieni şi populaţia generală, pentru fiecare perioadă consecutivă de 10 ani.

Politicienii au o viaţă mai lungă faţă de restul oamenilor – studiu: constatări

Pentru aproape toate ţările, politicienii au avut rate similare de mortalitate cu cele ale populaţiei generale la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

De-a lungul secolului al XX-lea, diferenţele în ratele mortalităţii s-au extins semnificativ în toate ţările, astfel încât politicienii au avut un avantaj de supravieţuire din ce în ce mai mare faţă de populaţia generală.

Au existat variaţii considerabile între ţări în ceea ce priveşte amploarea acestui avantaj de supravieţuire. În ultimii ani, de exemplu, în timp ce în Italia un individ obişnuit avea de 2,2 ori mai multe şanse de a muri în anul următor decât un politician de aceeaşi vârstă şi sex, în Noua Zeelandă a fost doar de 1,2 ori mai probabil.

În mai multe ţări, avantajul de supravieţuire al politicienilor este la cel mai mare nivel din ultimii 150 de ani, similar celui observat la mijlocul secolului al XIX-lea.

Diferenţa de speranţă de viaţă la 45 de ani între politicieni şi populaţia generală a crescut semnificativ şi în a doua jumătate a secolului XX. În prezent, diferenţele în speranţa de viaţă variază de la aproximativ 3 ani în Elveţia până la 7 ani în SUA.

Unii ar putea sugera că aceste diferenţe în speranţa de viaţă se pot datora politicienilor care câştigă de obicei salarii mult peste nivelul mediu al populaţiei (în Marea Britanie, salariul anual de bază pentru un parlamentar de la 1 aprilie 2022 este de 84.144 lire sterline).

Aceste rezultate sugerează că şi alţi factori trebuie să fie în joc. Acest lucru se datorează faptului că inegalitatea veniturilor (măsurată prin ponderea venitului total aparţinând celor mai bogaţi din societate) a început să crească în anii 1980, dar diferenţele în speranţa de viaţă au început să se extindă mult mai devreme, înainte de anii 1940.

De asemenea, este posibil ca introducerea de noi metode de campanie (inclusiv televiziunea şi reţelele sociale) să fi schimbat tipul de persoană care a devenit politician şi că acest lucru a avut un impact asupra tendinţelor speranţei de viaţă.

Cercetătorii adaugă că, deoarece studiul s-a concentrat pe ţările cu venituri mari, este posibil ca rezultatele să nu fie generalizabile la ţările cu venituri mici şi medii.

Studiul este publicat în Jurnalul European de Epidemiologie.

sursă: mediafax.ro, românia24.ro.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cod Galben de vreme rea, pentru o parte a județului Alba, duminică: Averse torențiale, descărcări electrice, vijelii și grindină

Publicat

    Meteorologii au emis o atenționare meteo, de tipul Cod Galben, valabilă pentru 25 de județe, pentru ziua de duminică, 26 iunie, până la ora 22.00. Atenționarea este valabilă și pentru o parte a județului Alba. 

Potrivit meteorologilor, în intervalul menționat, în zona montană, în cea mai mare parte a Olteniei și local în Muntenia, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, care se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat vijelii şi grindină. Cantitățile de apă vor depăși 25…30 l/mp și pe alocuri 40 l/mp.

Notă: Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi pe arii restrânse și în restul teritoriului.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Primăria Alba Iulia va plăti cu bani europeni un vlogger, care să laude proiectele implementate în oraș din fonduri UE

Publicat

Primăria Alba Iulia a anunțat în urmă cu câteva zile că a căștigat un nou proiect, ”un nou succes pentru Municipiul Alba Iulia”. Este vorba despre un proiect finanțat din fonduri europene, mai exact un grant de 237.968 euro.

Proiectul a fost propus prin programul ”Grants for an action”. În termeni birocratici primăria anunță că proiectul vizează ”creșterea gradului de conștientizare a politicii de coeziune europeană la nivelul Regiunii Centru”. 

În realitate Primăria Alba Iulia va lansa o achiziție publică pentru o colaborare cu un vlogger din România, vlogger care să promoveze investițiile realizate din fonduri UE, din Alba Iulia.

Asta înseamnă o echipă care să se ocupe de proiect, parte din banii câștigați vor merge către salariile celor din echipa de implementare, altă parte de bani către vlogger și o parte din bani în implementarea proiectului. De asemenea primăria va avea și ea o contribuție din bani publici în cadrul proiectului.

Vloggerul în cauză trebuie să aibă peste 1 milion de abonați pe platforma YouTube: 46 de canale de YouTube sunt eligibile pentru o posibilă colaborare cu Primăria Alba Iulia, potrivit topvloguri.ro.

De la Mimi, Mircea Bravo, George Buhnici, Andra Gogan, Mikey Has, Tequilla, Selly, sau câteva canale de muzică pentru copii, sunt opțiunile pentru o posibilă colaborare.

Ce va face vloggerul? Potrivit primăriei: ”va derula o serie de activități specifice politicii europene: o caravană informativă, dezbateri publice, studii, interviuri și sondaje”.

În linii mari va participa la câteva activități ale primăriei, de unde va realiza materiale video pe care le va urca pe canalul său de YouTube. De asemenea reprezentații primăriei au anunțat că vor fi dezvoltate instrumente de comunicare digitală, însă nu au precizat ce înseamnă acest lucru, sau cum vor fi utile pentru cetățeanul de rând.

Comunicatul primăriei

”Anunțăm cu bucurie un nou succes pentru Municipiul Alba Iulia! Proiectul propus spre finanțare la Comisia Europeană prin programul „GRANTS FOR AN ACTION” a fost câștigat, cu un grant de 237.968 euro!

Primăria Alba Iulia, în calitate de coordonator, va implementa un proiect care vizează creșterea gradului de conștientizare a politicii de coeziune europeană la nivelul

Regiunii Centru, împreună cu partenerul UEFISCDI – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

Proiectul va include o colaborare cu unul dintre cei mai populari vloggeri din România, urmărit de peste 1 milion de abonați pe platforma YouTube.

Alături de acesta, Primăria va derula o serie de activități specifice politicii europene: o caravană informativă, dezbateri publice, studii, interviuri și sondaje.

Totodată, vor fi dezvoltate și instrumente de comunicare digitală pentru Municipiul Alba Iulia și partenerul UEFISCDI, va fi organizată o conferință la nivel național

și un eveniment final de diseminare a activităților.

Pe termen lung, proiectul va contribui la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale la nivel local și regional”, au transmis reprezentații Primăriei Alba Iulia.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

26 iunie, Ziua Drapelului Național: Sărbătoare la Sebeș cu fanfară și cavalerii de Muhlbach. Semnificația steagului României

Publicat

Drapeul României va fi sărbătorit la Sebeș,  în Parcul Tineretului din Sebeș, transmit reprezentații localității într-un comunicat de presă.

”De la ora 19:00, vă invităm în Parcul Tineretului din Sebeș pentru a sărbători prin muzică tricolorul roșu, galben și albastru, ales ca steag național al tuturor românilor.

Participă Fanfara din Petrești și Ordinul Scutierilor de Muhlbach. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Sebeș și de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș”, au transmis reprezentații primăriei.

Drapelul României

Drapelul este, alături de imn și stemă, un însemn reprezentativ pentru un stat, ilustrând, în același timp, individualitatea şi suveranitatea acestuia. Ramura istoriei care se ocupă cu studiul steagurilor diferitelor state și a evoluției acestora de-a lungul timpului, este vexilologia. Termenul provine din latinescul vexillum, desemnând un steag militar folosit în armata romană.

Drapelul României, potrivit Constituției, este un tricolor, culorile fiind dispuse vertical, albastru, galben și roșu, începând dinspre lance. Are un raport de 2:3, între lungime și lățime, proporții care, alături de cromatică, îl diferențiază de cel al Republicii Moldova.

Potrivit heraldicii, culorile care compun drapelul României au următoarele semnificații: albastrul reprezintă cerul, simbolizând blândețea și loialitatea, galbenul sau aurul exprimă forța, dar și bogăția, făcând trimitere la holdele aurii din timpul verii, în timp ce roșul este asociat bravurii, semnificând sângele vărsat în lupte.

Istoria drapelului românesc

Istoria drapelului românesc poate fi urmărită de la primele variante ale acestuia, care datează din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Cunoaștem faptul că drapelul purtat în timpul Revoluției de la 1821 avea ciucuri tricolori, dar și că, în perioada în care țările române au fost guvernate în baza Regulamentelor Organice (1831/1832-1858), ele aveau steaguri proprii. În 1834, domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) obținea, din partea sultanului, permisiunea ca armata Țării Românești să folosească un stindard tricolor. Benzile acestuia, inegale, erau dispuse orizontal, roșul ocupând jumătatea superioară, în timp ce galbenul și albastrul erau dispuse în cealaltă jumătate. Drapelul mai conținea câteva stele aurii, precum și stema Țării Românești.

Tot în Țara Românească, guvernul revoluționar, instituia în vara anului 1848 un drapel al țării, cu culorile albastru, galben și roșu dispuse orizontal, pe care era inscripționată deviza „Dreptate Frăție”. Zece ani mai târziu, Convenția de la Paris preciza că „Oștirile Moldovei şi Munteniei își vor păstra steagurile actuale. La ele vor atașa o banderolă de culoare albastră, aceasta din urmă menită a simboliza unirea”. Cu toate acestea, după unirea principatelor române, steagul noului stat a rămas cel de la Revoluția de la 1848, cu culorile roșu, galben şi albastru dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară.

După venirea la putere a lui Carol I (1866-1914), drapelul României s-a modificat. De data aceasta, ca urmare a adoptării „Legii pentru fixarea armelor României”, la 12/24 aprilie 1867 și a modificărilor aduse acesteia în 1872, culorile drapelului sunt dispuse vertical, albastru la hampă, galben la mijloc și roșu la margine, stema fiind prezentă doar pe steagurile militare și pe cele princiare. Aceasta era însoțită de deviza casei regale „Nihil sine Deo”. Drapelul a rămas în aceeași formă până în 1947.

După instaurarea regimului comunist, în 1948, în centrul drapelului, care și-a păstrat aceeași configurație, a fost plasată stema republicii. Până în 1989, stema a mai fost modificată de trei ori, în 1948, 1952 și 1965 şi, prin urmare, şi steagul.

În timpul Revoluției din 1989, de pe steagurile tricolore purtate de manifestanți au fost înlăturate, prin decupare, simbolurile republicii socialiste, drapelele găurite devenind simboluri ale luptei împotriva regimului comunist. Din 1990, după înlăturarea stemei republicii socialiste, drapelul României a revenit la aspectul pe care l-a avut în perioada 1872-1947.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax