Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Tradiții din AUGUST. Când nu ar fi bine să mergi în călătorie. Zilele în care sunt de evitat vinul roșu ori fructele rotunde


Publicat

Luna august este bogată în tradiţii şi obiceiuri păstrate din trecut. Cunoscută în popor şi ca “gustar”, “augustru”, “măselar” sau “secerar”, ultima lună a verii aduce o serie de semnificații.

Pe 6 august, creştinii ortodocşi sărbătoresc Schimbarea la Faţă. Semnifică momentul în care Hristos a luat pe ucenicii Săi şi a urcat pe munte, iar acolo, faţa Lui a apărut strălucind. Veşmintele Lui au devenit albe ca zăpada, iar ucenicii au putut vedea Lumina dumnezeiască. Mai multe obiceiuri şi tradiţii legate de această zi au fost transmise în credinţa populară.

În această zi nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart.

Începând cu această zi fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”.

În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.

Schimbarea la faţă a Domnului poartă şi numele popular de „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cu semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători pe parcursul anului următor.

Se spune că din 6 august, frunzele încep să se îngălbenească, apele să se răcească, păsările călătoare pornesc spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă.

În această zi se interzice scăldatul. De la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. O coborât cerbul de la munte, s-o pisat în apa și-o răcit apa. Atâta-i tăt.” (Memoria Ethnologica). Explicația este cu totul alta: apele fiind de acum tot mai reci, crește riscul îmbolnăvirilor.

De asemenea, este bine să evitaţi călătoriile, deoarece se spune că vă veţi rătăci.

Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.

15 august, Adormirea Maicii Domnului sau Sântămaria Mare

Una dintre cele mai mari sărbători ale bisericii creştine, marchează trecerea de la vară la toamnă şi totodată Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.

Pe lângă semnificaţia religioasă a sărbătorii, în Transilvania şi alte regiunie ale ţării sunt cunoscute o serie de obiceiuri şi superstiţii populare.

În Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, dar şi miere, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.

Tot din această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.

Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.

Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.

Citește și Sfânta Maria: Idei de MESAJE și URĂRI pentru familie, colegi şi prieteni. Gânduri frumoase pentru cei care-şi sărbătoresc ziua numelui

În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.

Pe de altă parte, cei care aveau vii mari obişnuiau ca în această zi să tocmească pandurii care să păzească viile.

De asemenea, în această zi bărbaţii îşi schimbau pălăria cu căciula iar cei care erau observaţi că purtau în continuare căciulă erau ironizaţi. Totodată în această zi de sărbătoare era interzis dormitul pe prispă sau scăldatul în apele râurilor spurcate de cerb.

Tot în această zi se organizau şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă.

Totodată, la sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla totodată cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.

În părţile Moldovei această sărbătoare este considerată sărbătoarea „morţilor” iar cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare.

În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Marie Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară ocrotite de Maica Domnului îşi serbează, miercuri, hramul.

Superstiţii legate de Sărbătoarea Sfânta Maria Mare

În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.

Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.

Această sărbătoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări.

Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.

De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să îşi găsească ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă.

Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.

De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.

Dacă unele obiceiuri se referă strict la femei şi la fete, nici bărbaţii nu sunt ocoliţi de păstrarea tradiţiei. Aceştia, în data de 15 îşi schimbă pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de ceilalţi săteni. Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei, ori în târnaţ în această zi.

Se interzice scaldatul în apa râurilor spurcata de cerb şi dormitul pe prispă.

Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre, că, dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi una lungă şi călduroasă.

Alte semnificaţii

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată şi sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă iar în această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor.

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit iar informaţii despre această sărbătoare nu se găsesc în Sfintele Evanghelii, decât în tradiţia Bisericii.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfârşit. Nu se ştie cu exactitate nici anul, nici ziua când „a adormit Sfânta Fecioară”.

Perioada dintre cele două Sântămării, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănă­turile de toamnă.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august

În această zi ni se cere să postim, ca să nu ne asemănăm cu Irod, care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezatorul. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică.

În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează hramul. Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria din Bucureşti şi la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa, din judeţul Constanţa.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

ALEGERI locale 2020: PREZENȚA la vot ora 13.00 în Alba – 20,23%. În 12 sate, prezență peste 50%. 1.002 voturi cu urna mobilă

Publicat

Peste 20% dintre alegători au mers la vot, până la ora 13.00, în județul Alba. Prezența la vot este mai mică față de acum 4 ani (21,10%), la aceeași oră de referință.

Secțiile de vot s-au deschis de la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00.

Vezi VOT ALEGERI locale 2020. TOT ce trebuie să ştii despre scrutinul de ASTĂZI, pentru alegerea primarilor şi consilierilor

La ora 13.00, prezența la vot era de 20,23% (față de 21,10% în 2016). Au votat 62.850 alegători (59.186 pe liste permanente, 2.662 pe suplimentare, 1.002 cu urna mobilă; 31.729 în mediul urban; 31.121 în rural). În 12 localități din Alba, prezența este de peste 50% (Colibi, Răcătău, Izvoarele, Casa de Piatră, Lunca Largă, Ghiolcani, Ceru Băcăinți, Crăciunelu de Sus, Odverem, Dealu Geoagiului, Vidolm, Vălișoara).

Prezența la vot pe orașe și municipii – județul Alba (ora de referință 13.00):

Alba Iulia –  15,23%

Aiud –  14,94%

Sebeș –  16 %

Blaj –  16,45 %

Ocna Mureș – 14,02 %

Cugir –  17,55%

Câmpeni –  31,48%

Abrud –  23,15%

Baia de Arieș –  21,27%

Teiuș –  21,43%

Zlatna – 22,53%

La ora 12.00, prezența la vot era de 15,61% (față de 15,82% în 2016). 499 de persoane au votat cu urna mobilă și 2.332 pe liste suplimentare. În total, în județ s-au prezentat la urne 48.485 votanți (24.948 în mediul urban, 23.537 în mediul rural; 45.654 pe liste permanente).

La ora 11.00, prezența la vot era de 11,19% (față de 11,34% în 2016). Au votat 34.754 de alegători în Alba (32.552 pe liste permanente, 2.013 pe liste suplimentare, 189 cu urna mobilă; 17.931 în mediul urban, 16.823 în mediul rural).

La ora 10.00, prezența la vot era de 7,28% (față de 7,48% în 2016). În mediul urban, au fost la urne 11.667 de locuitori, iar în mediul rural – 10.954. În total, în județ, au votat 22.621 alegători (20.935 pe liste permanente, 1.676 pe liste suplimentare, 10 cu urna mobilă).

La ora 9.00, prezența la vot era de 3,94% (3,96% în 2016). Au votat 12.263 persoane din care, 10.912 alegători pe liste permanente/complementare, 1.350 pe liste suplimentare, o persoană cu urna mobilă. În mediul urban au votat 6.425 alegători, în cel rural, 5.838.

Până la ora 8.00, votaseră 5.737 de alegători (3.033 urban / 2.704 rural), din care 4.799 înscriși pe liste permanente și complementare și 938 pe liste suplimentare. Prezența la vot era de 1,84%, mai mare ca acum 4 ani (1,78% în 2016).

În jurul orei 8.40, prezența la vot era de 3,20%.

În judeţul Alba, sunt 310.563 cetăţeni cu drept de vot, care au acces la 439 de secţii de votare organizate în localităţi, potrivit potrivit prezenta.roaep.ro. Aproximativ 62.000 dintre ei sunt din Alba Iulia, care are 50 de secţii de votare.

La alegerile locale, se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.

Vedeți AICI secția de vot la care sunteți arondați.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român.

Alegătorii primesc patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

Cetăţenii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După aplicarea ştampilei de vot, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară. Cele patru buletine de vot astfel îndoite se introduc în urne.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Ce se votează la alegerile locale din 2020

Consiliile locale, consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene se aleg direct, prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, fiind declarat câştigător acel candidat care a obţinut majoritatea simplă a voturilor din circumscripţia electorală locală (cel mai mare număr de voturi dintre toţi competitorii electorali), fără să se mai organizeze un al doilea tur de scrutin.

Viceprimarii, precum şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile judeţene

Au dreptul să voteze cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.

Comparativ, la alegerile locale din 2016 prezența la vot în județul Alba era următoarea:

– ora 8.00, 5.640 de alegători votaseră deja. Prezenţa la vot era de 1,78%

– ora 9.00, 12.529 de alegători – la urne, în judeţul Alba. Prezenţa la vot era de 3,96%

– ora 10.00, 23.685 de persoane din Alba la secţiile de vot; prezenţa la vot era de 7,48%

– ora 11.00, 35.894 (11,34%) dintre cetăţenii cu drept de vot din judeţul Alba se prezentaseră la urne

– ora 12.02, 50.044 de cetăţeni din judeţul Alba era înregistraţi că au votat; reprezentau 15,82% dintre alegătorii cu drept de vot. 48.116 dintre ei pe listele permanente

– ora 13.00 – votaseră 66.724 de alegători în judeţul Alba. Prezenţa la vot, 21,09%. La nivel naţional, erau 3.874.875 alegători înregistraţi că au votat (21%)

– ora 14.00 – votaseră 80.379 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 25,41%, în judeţul Alba şi 24,84% la nivel naţional

– ora 15.08 – votaseră 94.056 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 29,74% în Alba, 28,82% la nivel naţional

– ora 16.00 – votaseră 104.325 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 32,98% în Alba, 33,1% la nivel naţional

– ora 17.00 – votaseră 117.066 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 37,01% în Alba, 35,34% la nivel naţional (6.475.118 alegători la urne)

– ora 18.00 – votaseră 132.206 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 41,8% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 39,17% (7.177.770 alegători la urne)

– ora 19.00 – votaseră 147.913 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 46,76% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 42,93%

– ora 20.00 – votaseră 160.663 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 50,79% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 46,24%

– ora 21.00 – votaseră 168.780 de cetăţeni din Alba, din 315.280 pe liste. Prezenţa la vot, 53,21% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 48,27%.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Gabriel Pleșa, candidatul USR PLUS la Primăria Alba Iulia, a votat pentru schimbarea în bine a administrației locale

Publicat

Candidatul USR (Alianța USR PLUS) pentru funcția de primar al municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a votat, duminică, la secția de votare de la sala de sport a școlii din Micești.

”Am votat astăzi cu speranța și gândul la trei mari probleme:

Unu: schimbarea în bine a administrației locale, creșterea economică a orașului, îndeplinirea dorințelor cetățenilor din Alba Iulia.

Doi: Am votat cu gândul și speranța ca nepoții și copiii noștri, tinerii de astăzi să aibă viitor mai bun în Alba Iulia și în țară.

Al treilea, cu speranța ca în sfârșit ca după 30 de ani să reușim cu adevărat o primenire și o schimbare în bine a clasei politice românești, cu oameni buni și interesați de binele public, care să reușească să ducă România acolo unde ne dorim toți.

Dumnezeu să binecuvânteze România și Alba Iulia”, a declarat Gabriel Pleșa.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Mircea Hava, ATACURI DURE la candidatul USR PLUS, Gabriel Pleșa: Trădătorii sunt judecați sumar și executați

Publicat

Fostul primar al municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a votat duminică, la Școala Generală Nr. 7 din cartierul Cetate. 

”Am votat pentru Alba Iulia, am votat pentru orașul pe care îl iubesc, pentru orașul care trebuie să se dezvolte, pentru orașul care nu trebuie să moară, pentru orașul care nu trebuie să intre pe mâna aventurierilor, a trădătorilor și a derbedeilor. Am votat pentru oamenii din Alba Iulia, pentru că eu pentru ei votez și toți albaiulienii să știți că așa votează (…).

Pentru dezvoltare și pentru mai bine.

Nu m-aș fi așteptat niciodată ca cineva să trădeze. În general în aceste stări mai tulburi, trădătorii sunt judecați sumar și executați” a spus Hava.

Întrebat la cine se referă, acesta a răspuns:

”La cel care a plecat de la noi și nu vreau să spun nume aici, cu toate că voi nu o să dați acest lucru, sunt sigur. Cine a trădat azi, trădează mâine, trădează în fiecare zi” a adăugat Hava.

Acesta a adăugat că Gabriel Pleșa, candidatul USR PLUS, nu mai are loc în PNL, niciodată.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

1.438 cazuri COVID-19 confirmate în România, în ultimele 24 de ore, după 13.528 teste. 535 pacienți la ATI, 31 decese

Publicat

Numărul cazurilor de COVID-19 confirmate în România a ajuns la 122.673, potrivit datelor transmise duminică, 27 septembrie, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sunt 1.438 infectări noi, depistate în ultimele 24 de ore.

Vezi și ALBA: 37 de infectări cu coronavirus și un nou deces, confirmate în județ. LISTA localităților din care provin cazurile

346 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Sunt 31 de decese și 535 pacienți internați la ATI.

Până sâmbătă, erau raportate 121.235 cazuri (1.552 noi), 4.591 decese (41 decese noi), 97.554 pacienți vindecați, 2.352.650 de teste în total (24.231 în ultimele 24 de ore, 14.748 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.483 la cerere; raportate și rezultatele a 97 teste prelucrate anterior)

Situația cazurilor noi vs. numărul de testări din ultimele zile:

27 septembrie – 1.438 cazuri noi, după 13.528 teste (2.366.178 de teste în total; 13.528 efectuate în ultimele 24 de ore, 7.909 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.619 la cerere)

26 septembrie – 1.552 cazuri noi, după teste (2.352.650 de teste în total; 24.231 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.748 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.483 la cerere; raportate și rezultatele a 97 de teste prelucrate anterior)

25 septembrie – 1.629 cazuri noi, după 25.494 teste (2.328.322 de teste în total; 25.494 efectuate în ultimele 24 de ore, 15.879 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.615 la cerere)

24 septembrie – 1.639 cazuri noi, după (2.302.828 de teste în total; 24.278 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.314 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.964 la cerere; raportate și rezultatele a 425 teste prelucrate anterior)

23 septembrie – 1.767 cazuri noi la 24.745 testări – record absolut (2.278.125 de teste în total; 24.544 efectuate în ultimele 24 de ore, 15.165 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.379 la cerere; raportate și rezultatele a 201 teste prelucrate anterior)

17 septembrie – 1.679 cazuri noi, după 24.125 testări (2.160.669 de teste în total; 24.025 efectuate în ultimele 24 de ore, 15.292 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.733 la cerere; raportate și rezultatele a 100 teste prelucrate anterior)

16 septembrie – 1.713 cazuri noi după 26.520 teste (2.136.544 de teste în total; 25.991 în ultimele 24 de ore, 16.542 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.449 la cerere; raportate și rezultatele a 529 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore) – record

15 septembrie – 1.111 cazuri noi după 21.049 teste (2.110.024 în total; 21.049 în ultimele 24 de ore, 12.767 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.327 la cerere)

11 septembrie – 1.391 cazuri noi, după 26.149 testări (2.041.921 de teste în total; 26.149 în ultimele 24 de ore, 14.415 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 11.734 la cerere)

27 august – 1.504 cazuri după 25.052 testări (1.730.420 teste în total; 25.052 în ultimele 24 de ore, din care 14.151 în baza definiției de caz și a protocolului medical, 10.901 la cerere)

Situația îmbolnăvirilor pe județe – 27 septembrie – sursă INSP:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri noi:

Mun. București – 16536 – 209

Suceava – 6456 – 36

Brașov – 5889 – 52

Prahova – 5684 – 55

Argeș – 5487 – 25

Iași – 4739 – 83

Bacău – 4281 – 56

Galați – 4115 – 56

Dâmbovița – 3893 – 35

Timiș – 3836 – 59

Bihor – 3456 – 12

Cluj – 3205 – 34

Ilfov – 3181 – 16

Neamț – 3107 – 38

Vaslui – 2838 – 104

Dolj – 2749 – 63

Buzău – 2733 – 9

Constanța – 2725 – 88

Vrancea – 2665 – 8

Arad – 2610 – 33

Brăila – 2340 – 14

Hunedoara – 2237 – 8

Vâlcea – 2165 – 85

Sibiu – 2107 – 31

Maramureș – 1958 – 12

Gorj – 1937 – 9

Olt – 1817 – 16

Mureș – 1783 – 28

Alba – 1703 – 9 (1.737 cazuri, 37 noi, potrivit DSP Alba)

Botoșani – 1631 – 13

Bistrița – Năsăud – 1479 – 10

Mehedinți – 1416 – 6

Caraș – Severin – 1261 – 4

Ialomița – 1225 – 12

Teleorman – 1169 – 11

Covasna – 1167 – 7

Giurgiu – 1055 – 4

Harghita – 959 – 15

Tulcea – 837 – 17

Călărași – 803 – 7

Sălaj – 672 – 23

Satu Mare – 643 – 26

Grupul de Comunicare Strategică:

”Până astăzi, 27 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 122.673 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 98.607 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.438 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 346 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Județ/cazuri reconfirmate pozitiv

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate