VIDEO Alba24: Dragoș Pîslaru, despre Directiva Transparenței Salariale și influențele viitoare de pe piața europeană a muncii

VIDEO Alba24: Europarlamentarul Dragoș Pîslaru a fost invitatul lui Claudiu Makkai, la Alba24. Reamintim că el a deținut funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în guvernul Dacian Cioloș și ulterior a fost ales europarlamentar pe lista USR PLUS.

În Parlamentul European face parte din grupul europarlamentarilor Renew Europe. A fost ales în 2020 cel mai influent europarlamentar pe probleme economice de organizația independentă VoteWatch.eu.

În prezent este copreședinte al REPER și președinte al Comisiei de Muncă și Afaceri Sociale, din Parlamentul European.

Este politician, dar este și tehnocrat, un lucru rar în mediul politic românesc.

VIDEO Alba24: Dragoș Pîslaru despre Directiva Transparenței Salariale

Acesta a vorbit la Alba24 despre Directiva Transparenței Salariale și despre dezbaterile cele mai importante la nivel european, care vor influența în următorii ani și piața românească a muncii.

Ceea ce e important să spunem mai ales tinerilor este că transparența salarială mai are o componentă, și anume: atunci când te duci și vrei să obții un loc de muncă, se întâmplă următoarea situație… în primul rând ești întrebat ce salariu ai avut înainte.

Se pune problema în ce măsură salariul pe care l-ai avut înainte trebuie să fie un factor în ce salariu ar urma să primești acum.

Dacă tu, abia intrat în piața de muncă, ai acceptat un salariu mai mic, asta nu înseamnă că vei avea o condiționare negativă pentru salariile tale ulterioare.

Noi am spus că salariul de dinainte nu ar trebui să fie un element definitoriu pentru ce salariu ar urma să ai acum” a spus Dragoș Pîslaru.

El consideră că atunci când cineva merge la un interviu de angajare, angajatorul ar trebui să îi spună cam care ar fi intervalul în care sunt plătite persoanele pentru poziția pentru care candidează.

Despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței europene a muncii

De asemenea, Dragoș Pîslaru a mai vorbit despre impactul inteligenței artificiale asupra pieței europene a muncii.

România a avut chiar un raportor pe noua legislație de reglementare a A.I., pe europarlamentarul Dragoș Tudorache.

”Există domenii întregi de activitate, unde anumite lucruri care erau mai degrabă mecanice, procese repetitive, vor fi înlocuite de inteligența artificială.

Așa cum a fost șocul automatizării, acum ceva vreme, așa vom avea un nou șoc acum.

Se pune problema: discutăm de un război al inteligenței artificiale versus piața forței de muncă? Nu! Europa va trebui să găsească o soluție pentru ca, cu mai puțini oameni, să producă mai mult și mai bine ca să rămânem competitivi la nivel global. Asta e valabil și pentru România.

Aici ai nevoie de inteligența artificială și inteligența artificială nu este decât un instrument.

Ceea ce ar trebui să facă o țară ca România, care înțelege faptul că noi nu ne permitem să așteptăm în mod gradual ca de obicei, să vedem ce se mai întâmplă și în funcție de asta mai vedem…

România ar trebui în acest moment să investească masiv în formarea de competențe în zona de inteligență artificială, în zona aceasta de aplicații, pentru a putea folosi aceste avantaje enorme ale inteligenței artificiale în toate sferele de activitate.

Asta înseamnă o revoluție a formării de competențe în România” a spus Dragoș Pîslaru.

Despre influența dezinformării asupra alegerilor europene

Totodată, Dragoș Pîslaru a făcut o analiză a influenței fenomenului dezinformării, în contextul alegerilor europarlamentare.

”Sunt foarte mulți conspiraționiști în România, dar dacă este vorba despre o mare conspirație, este să vezi cu ochiul liber că este un război hibrid, dus de Rusia.

Ceea ce se întâmplă cu partidele astea AUR, SOS, cu Simion, Șoșoacă, aceste partide sunt instrumente într-un război hibrid pe care Rusia în duce în acest moment” a spus Pîslaru.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.