Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Campanie pentru renovarea Cimitirului Evreiesc din Alba Iulia, cel mai vechi din Transilvania. Mărturii sculptate în piatră


Publicat

cimitir evreiesc 1O campanie de strângere de fonduri pentru reabilitarea Cimitirului Evreiesc din Alba Iulia a fost lansată recent pe o platformă online. Suma necesară pentru realizarea proiectului este de aproximativ 687.000 lei (circa 171.000 dolari). În cazul în care campania online va strânge suma de aproximativ 141.000 dolari, Primăria Alba Iulia va completa diferența rămasă (de 30.000 de dolari) pentru realizarea proiectului.

Cimitirul Evreiesc din Alba Iulia este cel mai vechi din Transilvania și unul dintre cele mai vechi din România. Prima mențiune care face referire la Cimitir datează din a doua parte a secolului al XVIII-lea. Cimitirul a fost întotdeauna poziționat în partea veche a orașului, în apropiere de cartierul istoric evreiesc și la marginea Cetății Vauban Alba Carolina, care a fost construită în secolul al XVIII-lea, când Transilvania a intrat sub stăpânirea Imperiului Habsburgic.

Terenul cimitirului a fost cumpărat de la Primărie în 1764, cu toate că Cimitirul Evreiesc apare într-un plan de oraș, datând din anul 1752. Cel mai vechi plan al cimitirului, care a deschis primul registru de îngropare, conține numele celor care au fost îngropați în zona inițială. Mormântul rabinului șef Ezekiel Paneth (1823-1845), care a construit prima sinagogă zidită din Transilvania, a fost plasat în centrul său. Cimitirul și-a extins granițele sale în timp datorită donațiilor făcute de unii membri ai comunității evreiești, cum ar fi Moise și Iosif Mendel între 1874-1875. Inscripțiile funerare în limba maghiară și germană, precum și schimbările stilistice ale pietrelor funerare datează din aceeași perioadă. În secolul al XX-lea, familiile cele mai prospere din oraș au ridicat morminte monumentale în noua secțiune.

Cimitirul și-a pierdut, din păcate, vizibilitatea și importanța sa în timpul și după al doilea război mondial, când cea mai mare parte a locuitorilor evrei din oraș au părăsit țara. Rămâne una dintre cele mai importante cimitire evreiești din România datorită numărului mare de morminte și patrimoniului arhitectural prezent.

De asemenea, există o teorie potrivit căreia cimitirul ar fi fost mutat din cauza construcției Cetății Vauban.

Rolul municipalității

Una dintre acțiunile întreprinse de municipiul Alba Iulia a fost de a depune o cerere la World Monuments Fund pentru Lista de Monitorizare a Monumentelor Mondiale din 2016. Din păcate, cererea nu a avut succes, însă municipalitatea este încă hotărâtă să continue și să prezinte o altă aplicație în 2017.

O altă acțiune recentă a fost realizarea unui film documentar despre patrimoniul evreiesc din Alba Iulia, numit „Mărturii sculptate în piatră”, în scopul de a sensibiliza pe plan internațional cu privire la importanța acestui sit.

Filmul documentar „Mărturii scrijelite în piatră” , realizat în 2015, descrie patrimoniul cultural și arhitectural evreiesc existent în Alba Iulia, reprezentat prin sinagoga și cimitirul evreiesc din centrul orașului. Totodată, documentarul prezintă o scurta istoriografie a comunității de evrei din Alba Iulia, relevând oportunitățile și provocările prezentate de patrimoniul evreiesc, precum și importanța prezervării și conservării acestuia pentru viitorul orașului.

Potrivit inițiatorilor, campania este foarte importantă datorită semnificației moștenirii sitului evreiesc. Cimitirul evreiesc este unul dintre cele mai vechi din Transilvania și conține o mulțime de monumente arhitecturale, care sunt unice în România și chiar în alte părți ale Europei. De asemenea, comunitatea evreiască locală este formată în prezent dintr-un grup mic de oameni (18), care sunt singurii membrii rămași ai comunității evreiești locale din Alba Iulia.

În acest sens, pierderea acestor monumente impresionante ar însemna nu doar o pierdere pentru comunitatea evreiască din Alba Iulia sau oraș ca un întreg, ci o pierdere pentru patrimoniul evreiesc european și internațional. Mai mult decât atât, cimitirul vechi de patru secole este la fel ca un muzeu în aer liber, dezvăluind vestigiile vizitatorilor în diferite secvențe istorice din secolele XVII, XVIII, XIX și XX, făcându-l, de asemenea, unic în această privință.

Potrivit inițiatorilor, contribuțiile colectate prin această campanie ar contribui enorm la conservarea și promovarea unui reper important din Alba Iulia – Cimitirul Evreiesc – și ar permite orașului să consolideze din nou legăturile cu o comunitate internațională importantă, care trebuie să fie conștientă de faptul că Alba Iulia a fost odată centrul vieții spirituale și sociale evreiești din Transilvania.

Reabilitarea și conservarea monumentelor în cadrul Cimitirului evreiesc reprezintă un proiect complex care are nevoie de eforturile combinate ale experților din municipiu, ai Universității, ai firmelor de arhitectură și ai comunității evreiești.

cimitir evreiesc 3Costurile aproximative ale proiectului

Aceste costuri de restaurare au fost calculate de către restauratorii locali recunoscuți oficial care au lucrat deja în Cimitirul Evreiesc și care au cunoștiințe aprofundate cu privire la situația sitului.

Durata estimată a proiectului de restaurare: 24 luni

Etape:

Faza I – Studiul și documentarea sitului: o lună

Faza II – Licitație publică pentru angajarea unei companii de restaurare: două luni

Faza III – Stabilizarea, restaurarea și conservarea a patru cripte: 12 luni

Capela, mormântul rabinului, 700 de pietre funerare: 12 luni

Restaurarea a patru cripte monumentale: reparații tencuieli, tratamente pentru combaterea igrasiei, tencuieli ornamentale, reparații la ornamentele arhitecturale, reparații la tâmplăria din lemn (uși, ferestre), vopsire, hidroizolații pentru partea de jos a clădirii, reparații la capac, reparații la tâmplăria metalică

Costuri totale: 130.311 lei (aproximativ 32.511 dolari)

Restaurarea capelei: reparații tencuieli interioare, tratamentele aplicate pentru combaterea igrasiei, tencuieli exterioare, reparații la etanșarea interioară și pereți, reparații exterioare, reparații la tâmplăria din lemn, reparații la acoperiș, jgheaburi, burlane de scurgere, hidroizolații pentru partea de jos a clădirii

Costuri totale: 48.113,76 lei (aproximatic 12.004 dolari)

Restaurarea mormântului rabinului: se aplică aceleași lucrări ca și la capelă, însă la o scară mai mică

Costuri totale: 8.610,79 lei (aproximativ 2.148 dolari)

Restaurarea a 700 de pietre funerare: curățarea chimică și mecanică, tratamente chimice aplicate pentru consolidarea pietrei, stabilirea de părți rupte ale pietrei, prin procese chimice, tratament chimic și mecanic pentru restabilirea detaliilor arhitecturale și ornamentale, tratament chimic de consolidare a structurii pietrelor, hidroizolare

Costuri totale: 138.607,62 lei (aproximati 34.581 dolari)

Etapa IV – Amenajarea de alei în Cimitir, amenajare curtea din față, mobilier urban: două luni

Costuri totale: 154.130,24 lei (aproximativ 38.454 dolari)

Etapa V – Restaurarea porții principale: două luni

Costuri totale: 14.430,78 lei (aproximativ 3.600 dolari)

Etapa VI – Restaurarea gardului cimitirului: trei luni

Costuri totale: 193.246,78 lei (aproximativ 48.214 dolari)

Faza de VII – Promovarea sitului: două luni

Costuri totale: 687.450,97 lei (aproximativ 171.515 dolari)

Municipiul Alba Iulia ar urma să gestioneze proiectul, datorită experienței sale considerabile în managementul și implementarea proiectelor. Municipalitatea a implementat în ultimii ani numeroase proiecte cu finanțare europeană, națională și internațională, în scopul de a restabili Cetatea Vauban Alba Carolina și de a valorifica patrimoniul istoric în cetate.

Potrivit inițiatorilor, impactul proiectului de restaurare și conservare a Cimitirului Evreiesc, cu tot patrimoniul său, ar fi foarte mare. În primul rând, patrimoniul format din patru cripte, o capelă, mormântul rabinului și peste 700 de pietre funerare va fi restaurat și conservat. În al doilea rând, Cimitirul Evreiesc ar deveni un muzeu de istorie a evreilor în aer liber nu doar pentru cei 60.000 de locuitori ai municipiului Alba Iulia, ci și pentru cei peste 400.000 de vizitatori care vin în oraș în fiecare an, ceea ce ar asigura, de asemenea, durabilitatea sitului.

cimitir evreiesc 2Nu în ultimul rând, în cazul în care se va aduna suma de 141.515,42 dolari, în campania de strângere de fonduri sau din donații, Primăria municipiului Alba Iulia, instituția care ar urma să gestioneze proiectul de restaurare, se angajează să contribuie la rândul său cu suma de 30.000 de dolari (120.243 lei), necesară pentru acoperirea costurilor totale. 

În cadrul campaniei de strângere de fonduri, cei care vor dona 10 dolari vor avea numele publicat pe site-ul proiectului, în semn de apreciere. Persoanele care vor dona 50 de dolari vor primi câte un poster format A3 cu Cimitirul Evreiesc din Alba Iulia. Nu în ultimul rând, cei care vor dona 100 de dolari vor primi un DVD sau o memorie USB cu filmul documentar „Mărturii sculptate în piatră”, calitate HD.

Pentru mai multe detalii cu privire la proiect, informații sau donații, accesați site-ul campaniei.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. shalom

    miercuri, 17.02.2016 at 15:42

    Aici miroase a grup corint:)….viitoare castigatoare a licitatiei

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Simulare de incendiu și exercițiu de evacuare a personalului și a pacienților, la Spitalul Orășenesc Câmpeni

Publicat

O simulare de incendiu a avut loc miercuri, 3 martie, la Spitalul Orășenesc Câmpeni. Exercițiul a fost organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență – Stația de Pompieri Câmpeni. 

„Am participat miercuri, 3 martie 2021, la o simulare de incendiu organizată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență – Stația de Pompieri Câmpeni, la Spitalul Orășenesc Câmpeni.

Pe lângă exercițiul care simula stingerea unui incendiu a avut loc și un exercițiu de evacuare, atât a personalului medical cât și a pacienților.

Toate părțile implicate în această simulare s-au descurcat bine iar personalul medical și auxiliar al spitalului a demonstrat că este bine instruit.

Prin aceste exerciţii se urmăreşte instruirea şi pregătirea pentru intervenţie în situaţii de urgenţă a personalului din cadrul spitalului, precum şi pregătirea echipajelor de intervenţie.

Asemenea exerciţii, precum şi verificarea instalaţiilor de intervenţie şi stingere a incendiilor vor avea loc şi în perioada următoare pentru a preveni producerea unor situaţii de urgenţă care ar putea pune în pericol viaţa pacienţilor sau a personalului medical”, a scris primarul orașului Câmpeni, Cristian Dan Pașca, pe Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Avocatul Poporului: Toate pensiile speciale pot fi desființate, cu excepția celor ale magistraților

Publicat

Toate pensiile speciale pot fi desființate, cu excepția celor ale magistraților, dacă parlamentarii vor dori, spune Avocatul Poporului, Renate Weber. Aceasta afirmă că la desființarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a primit multe telefoane de la liberali să atace actul normativ.

„Vai de mine! Mi-au înroșit telefonul. Niciodată… Eu, de când sunt în funcția asta, niciodată nu am primit atâtea telefoane câte telefoane am primit pentru pensiile parlamentarilor. Cei mai mulți erau din PNL. În toată perioada asta (m-au sunat – n.r.) să atac la CCR. Cei care m-au sunat nu mai erau parlamentari. În loc să se ducă să facă lobby la colegii lor de partid, făceau la mine, să atac, când o să fie votată. La un moment dat chiar așa mi s-a spus: ce mai ai de pierdut, oricum te revocă. Cam ăsta e caracterul oamenilor care nu vor să înțeleagă că nu am motiv de neconstituționalitate”, a declarat la TVR Renate Weber, potrivit Mediafax.

Ea a precizat că CCR a decis că doar pensiile speciale ale magistraților nu pot fi desființate.

„Am o decizie a CCR care spune foarte frumos că o singură categorie profesională, cea a magistraților, are suport constituțional pentru acest tip de pensie de serviciu. Deci, au început cu parlamentarii. Dacă mâine vor, mâine pot să dea legi pentru fiecare celelalte categorii”, a adaugă Weber.

Deputaţii şi senatorii au votat pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, proiectul adoptat fiind iniţiat de PSD. Decizia a fost luată cu voturi 357 „pentru” şi niciun vot împotrivă, în timp ce parlamentarii UDMR nu au votat.

sursa: digi24.ro, mediafax.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Vincze András a fost numit subprefect de Alba din partea UDMR

Publicat

Vincze András a fost numit subprefect de Alba, din partea UDMR, în cursul zilei de miercuri, 3 martie, a declarat pentru alba24.ro, președintele organizației județene a formațiunii, Ladányi Árpád.

Acesta este consilier local al formațiunii în comuna Unirea și a terminat studiile la Universitatea ”Spiru Haret”.

András a obținut postul de subprefect în urma negocierilor la nivel național purtate între PNL, USR PLUS și UDMR. Deși postul era atribuit fostului viceprimar cu atribuții de primar al municipiului Alba Iulia, Paul Voicu, în urma negocierilor PNL a pierdut postul în favoarea UDMR-ului.

Potrivit declarației de avere disponible pe integriate.eu, Vincze Andras deține alături de soția sa mai multe parcele de teren, o casă și un  automobil Volkswagen fabricat în 2005.

Pe lângă Vincze András a fost numit în funcția de subprefect și Viorel Rașcovici, din partea USR PLUS. Fostul polițist Viorel Rașcovici, și-a trecut în CV că a urmat studii superioare la o universitate aflată la momentul respectiv în centrul unui scandal cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

CITEȘTE ȘI: Probleme în CV-ul subprefectului propus de USR în Alba. Rașcovici, fost polițist, a absolvit o ”universitate” închisă de ANPC

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

4 martie: 72 de ani de la lupta partizanilor cu Securitatea, la Bistra. Investigația cercetătorului Gheorghe Petrov

Publicat

Cercetătorul Gheorghe Petrov a postat pe contul său de Facebook în care rememorează lupta partizanilor cu Securitatea comunistă. În data de 4 martie se împlinesc 72 de ani de la teribilul eveniment. 

Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cea mai mare densitate de formaţiuni care s-au opus regimului comunist a existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda, iar dintre acestea, cea mai importantă a fost organizaţia Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraţii Alexandru şi Traian Macavei.

Postarea istoricului:

”Pe teritoriul comunei Bistra din județul Alba, în zona Groși, într-un loc situat la cota 1350 metri, la circa 10 km nord-est de centrul comunal și la 7 km sud-vest de vârful Muntele Mare, în dimineața zilei de 4 martie 1949 a avut loc o confruntare armată între Securitate și membrii organizației anticomuniste „Frontul Apărării Naţionale”, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de câteva persoane din zonă, dintre care un rol important l-au deținut frații Alexandru și Traian Macavei din Bucium-Muntari.

Efectivul partizanilor în acel moment a fost de 22 de persoane dintre care trei femei, care erau cantonați într-o tabără unde fuseseră amenajate adăposturi semiîngropate și de suprafață, construite cu câteva săptămâni înainte.

Forțele atacatoare erau constituite din două plutoane din cadrul Batalionului 7 Securitate de la Floreşti–Cluj, efectivul mobilizat în teren fiind alcătuit din 80 de ofițeri, subofițeri și soldați în termen, însoțiți de cinci cadre operative de la Serviciului Judeţean pentru Securitatea Poporului Turda.

Operațiunea a fost condusă de sublocotenentul Florea Sabău, iar întreaga acțiune a fost coordonată și supravegheată de colonelul Patriciu Mihai (nume real: Grunsperger Mihaly), șeful Direcției Regionale de Securitate Cluj, care se afla la Biroul de Securitate din Câmpeni, secondat de căpitanul Kovács Mihai, șeful SJSP Turda.

Tabăra partizanilor a fost împresurată și atacată prin surprindere, confruntarea armată desfășurându-se între orele 6,30 și 8,30.

În urma luptei, în care s-a folosit armament de infanterie, grenade și încărcături de trotil, au rezultat morți și răniți din ambele tabere.

Din partea Securității au fost trei morți (sergent major Mateș I. Gheorghe, fruntaș Mărgineanu Gh. Marin, soldat Oană Gh. Traian) și șase răniți.

Dintre partizani au fost uciși patru bărbați și o femeie, 11 au fost capturați, iar șase au reușit să spargă încercuirea și să fugă.

A doua zi, în 5 martie, câteva cadre de la Biroul Securității din Câmpeni însoțite de 20 de soldați, de primarul, sanitarul și șeful Postului de Miliție din Bistra, la care s-au adăugat și câțiva tineri aleși din localitate, s-au deplasat la Groși pentru a cerceta și îngropa cadavrele partizanilor.

Trupurile au fost aruncate unele peste altele în magazia de alimente a taberei, care era amenajată într-o groapă ce fusese săpată și acoperită cu grinzi de lemn, după care structura superioară a fost prăvălită peste morți și locul nivelat cu pământ.

Acesta a fost mormântul ascuns al acestor oameni vreme de 66 de ani, până în august 2015, când, după multe eforturi și căutări, am reușit să-l descoperim și să putem recupera osemintele celor cinci victime.

Partizanii uciși atunci, au fost:

– DECEAN PETRU, născut la 17 august 1926 în comuna Mihalț, județul Alba.
– CIGMĂIAN IOAN, născut la 9 septembrie 1908 în satul Gelmar, județul Hunedoara.
– MAIER IOSIF, născut la 19 martie 1905 în orașul Blaj, județul Alba.
– MAIER ELENA, născută la 18 februarie 1908 în București.
– MITROFAN LUCIAN, născut la 7 februarie 1929 în Alba Iulia.

Acțiunea de căutare, deshumare și recuperare a rămășițelor pământești ale victimelor a fost organizată și realizată de echipa arheologică alungată în 2020 de la Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, fiind desfășurată în directă conlucrare cu Parchetul Militar Teritorial Cluj și în colaborare cu Televiziunea Română.

Un mare sprijin pentru activitățile desfășurate în teren l-am primit din partea Primăriei comunei Bistra (primar Traian Gligor) și din partea urmașilor partizanului Petru Decean, mobilizați de vărul acestuia, Mihail Decean din Timișoara.

Osemintele celor cinci victime descoperite la Bistra-Groși împreună cele ale altor cinci partizani anticomuniști ce au fost descoperite și recuperate în cursul unor acțiuni anterioare pe care le-am desfășurat tot în județul Alba, la Mesentea (2016) și Cricău (2017), după expertizare și identificare, din ințiativa Institutului și cu contribuția majoră a Primăriei Alba Iulia au fost reînhumate la 22 august 2018 în sicrie individuale, cu ceremonial religios și militar, într-un mormânt comun amenajat lângă Monumentul Rezistenței Anticomuniste din oraș”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate