VIDEO: Rezervația de 65 de milioane de ani, din Apuseni. Dealul cu melci, format pe când Transilvania era fundul unei mări

Rezervația Dealul cu melci este unul dintre cele mai interesante obiective turistice din Apuseni.

Așa cum îi spune și numele, în rocă pot fi observate cochiliile unor melci marini, aflate acolo de când Transilvania era fundul unei mări. 

Rezervația este aproape imposibil de observat din mers, deși este la marginea drumului.

Zona este protejată  datorită valorii sale ştiinţifice, reprezentată de sedimentele Cretacicului superior, formate în fundul stâncos al unei mări.

Dealul cu Melci este mai mult decât o simplă curiozitate.

Este o rezervaţie naturală paleontologică de interes naţional, situată în Ţara Moţilor, pe stânga Văii Arieşului, în comuna Vidra.

Urmele a 35 de specii de moluște, vechi de peste 65 de milioane de ani

Este o zonă unică din punct de vedere geologic, veche de 65-70 de milioane de ani, întâlnindu-se aici urmele a 35 de specii de moluşte.

La vremea respectivă, acest teritoriu era acoperit de apele calde ale unei mări, marea Tetis (sau oceanul Thethys), care întrunea condiţiile dezvoltării unor astfel de vieţuitoare. Cel puțin aceasta este una dintre cele mai vehiculate ipoteze.

Au rămas sedimentele care în timp s-au pietrificat, iar astăzi Dealul cu Melci, reprezintă practic o stâncă, la margine de drum. Pe aceasta se văd foarte bine cochiliile pietrificate ale melcilor de mare.

 

Rezervaţia naturală a fost înfiinţată în anul 1954 şi declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate).

Potrivit Enciclopediei României, pe o suprafaţă de 4,30 hectare pot fi întâlnite depozite senoniene cu mare densitate de gasteropode Acteonella: gigantea, lamarcki sau conica şi specii aparţinând genurilor Modiolus, Astarte, Arca, Crasatella, Nerita, Natica, Glaucinia.

Dealul cu Melci este un unicat geologic, cu o vechime de 65-70 milioane de ani, reprezentând o alternanţă de conglomerate cu gresii şi marne unde sunt încrustate 35 specii de moluşte. Specia dominantă este Acteonella gigantea.

Zona protejată are 0,6 ha.

Marea Tetis a existat în era Mezozoică. ”Melcii” de la Vidra le permit oamenilor de ştiinţă să descopere şi să cunoască o parte dintre ecosistemele marine de acum zeci de milioane de ani.

Se ajunge ușor pe ruta Alba Iulia – Abrud (DN 74) – Câmpeni (DN 74 A) – Nemeși (DJ 762). Distanţă de la Alba Iulia la rezervație este 100 de kilometri.

Teoria ocanului Tethys

Oceanul Tethys (sau Marea Tetis) a fost un ocean în era Mezozoică care a existat între Gondwana și Laurasia înaintea apariției Oceanului Indian.

În 1893 folosind date de fosile găsite în Alpi, Africa și Himalaya, geologul Eduard Suess a dedus existența unei mări interioare între continentele primitive Laurasia și Gondwana.

Fosilele găsite în zone montane erau creaturi marine, pentru care ar fi fost nevoie să existe o mare masă de apă, omul de știință botezând marea cu numele de Marea de Tethys, făcând aluzie la zeița grecă a mării.

Mai târziu teoria plăcilor tectonice a respins majoritatea concluziilor lui Suess.

Teorii legate de această mare

Totuși, oamenii de știință cred că acum 250 milioane de ani, spre sfârșitul erei permiene, un nou ocean a început să se formeze în extremul sud din alt ocean anterior numit paleo-Tetis.

O altă falie s-a format în partea de nord a plăcii Cimeria, în sudul continentului Pangeea.

În decursul a 60 milioane de ani, această placă s-a deplasat spre nord, împingând solul oceanului Paleo-Tetis pe sub suprafața extremului estic al continentului Pangaea (Laurasia).

Rezultatul a fost formarea Oceanului Tethys în locul în care îl ocupă antecesorul său, Paleo-Tethys.

În timpul Jurasicului, acum 150 milioane de ani, Cimeria, s-a ciocnit cu Laurasia.

Ca rezultat, solul oceanului s-a încovoiat sub această a două placă (proces de subducție) formând fosa Tethys.

În același timp nivelul apei a urcat, acoperind Europa cu mări puțin profunde.

În acea epocă s-a produs și diviziunea celor două mase de pământ care formau Pangeea, Laurasia și Gondwana, formându-se Oceanul Atlantic.

Acum 100 milioane de ani, Gondwana a început să se rupă, împingând Africa și India spre nord, prin Tethys.

Acesta a existat până acum 15 milioane de ani.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

surse: Enciclopedia României, britannica.com, Radio România Actualități, palaeos.com