Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Virusologul Molnar Geza: Vor fi două vârfuri ale epidemiei în România, iar virusul va ajunge și la sate. Strategiile posibile


Publicat

Pandemia de COVID 19 zguduie lumea. Combaterea noului coronavirus a determinat adoptarea de măsuri fără precedent pe întreg globul. Dar omul trăieşte cu virusurile dintotdeauna. Şi aşa va fi în continuare, şi după acest hop al omenirii.

Unul dintre cei mai reputaţi virusologi din România, clujeanul Molnar Geza, ne explică această convieţuire a omului cu microorganismele şi cu natura în general. Dar şi de unde vine şi către ce se înderaptă această pandemie cu noul coronavirus.

Citește și Coronavirus: Evoluția COVID-19, pe zile, la persoanele infectate. Primele simptome și momentele critice până la vindecare

Reporter: Acest nou tip de coronavirus de unde a apărut? Exista şi înainte? De ce a apărut acum?

Molnar Geza: În relaţia umanităţii cu lumea din jur şi în primul rând cu lumea animală –în primul rând vertebrate- există tot timpul un schimb de microorganisme.

De vreo 20 de ani tot apar alte microorganisme. Fără nicio discuţie, este şi din vina noastră, pentru că barierele sau zona de contact între umanitate şi lumea animală a devenit tot mai restrânsă, mai apropiată.

Putem să discutăm de ecologie, putem să discutăm de defrişări cu care deranjăm lumea animală etc. Dacă ne referim la coronavirusuri, aşa cum m-aţi întrebat, a existat o epidemie care a dat peste 8.000 de cazuri, SARS, în 2002-2003.

La care, cu mare probabilitate, a fost identificată ca sursă animală liliecii. Pe urmă, în 2012  a apărut tot cu coronavirus, MERS, care a plecat din Arabia Saudită, deci nu din China.

La MERS, cu certitudine s-a dovedit că rezervorul animal natural al acestui tip de coronavirus sunt liliecii. Acuma, că de ce a apărut acum, în 2019, în China, şi tot cu bănuiala că de la liliecii…

Cercetările continuă, dar cu mare probabilitate tot liliecii sunt rezervorul natural. Că de ce? De aceea, pentru că acum s-a ajuns ca în cazul acestui virus al liliecilor –a anumitor populaţii de lilieci, pentru că sunt vreo 18 specii diferite de lilieci- există undeva o încercare de trecere, de tranzitare a unor microorganisme –nu numai virusuri, ci şi alte microorganisme- din lumea animală spre receptivitate la lumea umană.

De obicei, există şi o gazdă intermediară, care în cazul acesta este încă în discuţie; că e vorba de pangolin sau de alt mamifer, încă nu s-a lămurit.

Reporter: Deci, acest tip de virus, această tulpină, acest COVID 19 exista şi înainte sau este rezultatul vreunei mutaţii în familia coronavirusului?

Molnar Geza: Coronavirusurile sunt cunoscute în lumea animală din anii 1960-1965. În lumea umană nu a existat până în 2002, până la apariţia SARS. Atunci a început să se identifice ca patologie umană.

Reporter: Bun, şi SARS, şi MERS fac parte din familia mare a coronavirusurilor, dar acest nou tip de coronavirus, COVID 19, credeţi că exista sau e o combinaţie recentă între careva dintre familiile acestea de coronavirus?

Molnar Geza: Fără nicio discuţie, este o recombinare, o schimbare în structura virusului, pentru că virusul propriu-zis al liliacului nu poate infecta omul, fiindcă omul nu are receptori pentru a primi virusul. Deci, tocmai de aceea se caută şi specia animală intermediară. E exact ca în cazul virusului gripal H1N1, cu epidemia din Mexic. Şi acolo e vorba de virusul păsărilor, care face mutaţii şi recombinaţii, în primul rând la porcine, dar nu numai.

Reporter: Circulă mult şi ideea că acest COVID 19 ar putea să fi fost creat în laborator…

Molnar Geza: Domnule, acest lucru s-a discutat… Eu am 77 de ani şi n-o să mai apuc, peste 30 de ani, când se vor desecretiza anumite documente… Dar, cu multă probabilitate, nu a fost creat în laborator. Pentru că este vorba de aşa-zisele microorganisme şi boli emergente.

Nu e singura. Vedeţi că şi Ebola e cunoscută tot din anii 1960. Dar a fost cu nişte episoade epidemice localizate, în Africa Centrală în primul rând. Până atunci n-a deranjat pe nimeni sau i-a deranjat numai pe cei implicaţi, populaţia din zonă.

Acum, când şi Ebola s-a extins mai mult, toată lumea este îngrijorată. Şi aceasta este o patologie, o infecţie emergentă. Dar, sunt cel puţin 20-30 de agenţi patogeni –nu numai virusuri, ci şi bacterii- cares e pregătesc şi sunt atenţionări în acest sens.

De aceea, de exemplu, izolările la lumea păsărilor a virusului gripal H5N8 este din ce în ce mai frecventă şi în Europa şi în Asia de Sud-Est, motiv pentru care este supus unei atenţii mari, fiindcă oricând ar putea să dobândească caractere patogene contra omului.

Şi atunci va apărea un nou virus gripal H5N8, care până acum n-a existat la om. Deci, astea sunt mecanismele biologice ale convieţuirii şi coexistenţei umanităţii cu lumea înconjurătoare, în primul rând cu lumea animală. De aceea se şi numesc zoonoze, adică provenind de la animale şi care se adaptează pentru infectarea omului. De ce spun acest lucru, că se adaptează?!

Adică, virusurile originale animale, 90%, nu pot infecta omul, decât foarte rar sau în circumstanţe absolut de coexistenţă.

Să zicem, de exemplu, muncitorii de la crescătorii mari de porcine sau cabaline etc, care toată ziua sunt împreună cu acele microorganisme.

Acest lucru poate genera focare locale, cu îmbolnăviri locale, dar nu cu transmitere aşa cum se întâmplă cu acest nou coronavirus, care o transmisibilitate crescută, adaptată pentru om.

Deci, nu cred în teoria conspiraţiei etc, dar, repet, unii discută, însă eu nu am date în sensul unor argumente ştiinţifice că aşa ar fi. În schimb, am argumente ştiinţifice bine fundamentate că este vorba de evoluţia naturală a relaţiei umanitate cu lumea înconjurătoare.

Reporter: Ce credeţi, britanicii procedează corect, cel puţin declarativ, lăsând coronavirusul să se răspândească, pentru a dobândi acea imunitate colectivă?

Molnar Geza: Sunt două strategii posibile de aplicat. Una, aşa ca olandezii şi britanicii –dar şi acolo doar declarativ, fiindcă nu procedează chiar aşa, că şi ei au introdus o mulţime de îngrădiri.

Dar ei zic aşa: lasă ca să se infecteze, să am vârful epidemic cât mai apropiat la mine în ţară, ca să treacă cât mai repede epidemia. Dar la mine în teritoriu.

Această abordare are două riscuri majore. Unul din punct de vedere economic şi al sistemelor, alta din punct de vedere umanitar şi deontologic. Bun, zic ei: din moment ce 80% din cazuri sunt viroze banale, uşoare, pe care le poţi trata şi la domiciliu şi trec în 5-7 zile….

Dar poate supraîncărca la un moment dat sistemul sanitar, cum s-a întâmplat în Italia de Nord. Nu s-au mai putut trata toate cazurile existente. Din punct de vedere deontologic: bine-bine, eu las să sară vârful şi să treacă cât mai repede, dar trebuie să ştiu că dintre cei bolnavi vor şi muri.

Atunci, din punct de vedere deontologic nu este adecvat să spun că, domnule, ca să-mi treacă epidemia în trei săptămâni nu mă interesează că vor muri 300 sau 500 de oameni.

A doua strategie e să încerci să temperezi numărul în timp, pe zile, dar, în schimb, acest lucru prezintă riscul ca, în loc de două-trei săptămâni, să ţină mai mult şi, până la urmă, tot atâtea cazuri voi avea şi cu tot atâtea cazuri grave şi posibile decese.

Dar, în schimb, întind pe o perioadă mult mai lungă, când tot timpul am cazuri. Repet, numărul infectaţilor va fi acelaşi în final.

Oricare dintre strategii poate fi aplicată, dar cert este că la noi, în România, legislativ au fost organizate toate sistemele şi e bine să respectăm, chiar dacă este neplăcută pentru oameni această distanţare socială, care, în lipsa unui vaccin, a unui medicament specific, este singura modalitate de a mai tempera răspândirea virusului.

eporter: Estimaţi un vârf al epidemiei?

Molnar Geza: În Europa ne pregătim spre vârf. În schimb, în America de Sud, în America Centrală a intrat cu două-trei săptămâni mai târziu  şi încă n-au cazuri multe. În zone din Africa subsahariană nu au niciun caz, cel puţin raportat. Virusul se va plimba, inclusiv cu posibilitatea de reîntoarcere în iarna următoare.

Reporter: Nu se dobândeşte imunitatea după infectare şi vindecare?

Molnar Geza: Ba da, dobândeşti imunitate. De aceea următoarele -dacă prognoza unor cercetători se va confirma că se va întoarce şi că va fi un fel de virus sezonier- nu vor avea aceeaşi intensitate a răspândirii, a numărului de cazuri.

Va fi tot mai mică incidenţa, deoarece o bună parte din populaţie se imunizează prin boală sau dacă se va descoperi un vaccin eficient.

Reporter: Când estimaţi că va fi vârful epidemiei în România?

Molnar Geza: Dacă rămânem în România tot aşa ca acum ca depistare şi ca aplicare a strategiilor reglementate –şi-s bine reglementate, după părerea mea-, atunci primul vârf va fi undeva în maximum două săptămâni.

Dar…, dar, cunoscând obiceiurile şi disciplina populaţiei României, după Paşti, la 7-14 zile vom mai avea un vârf, fără nicio discuţie. Pentru că de sărbători mulţi vom năvăli în mediul rural, vom avea întâlniri, reuniuni familiale, rude etc.

Sub acest aspect, din păcate ne aşteptăm şi la ruralizarea acestor cazuri, la apariţia lor şi la sate, pentru că acum marea majoritate sunt în urban. Însă, în mediul rural nu va fi de proporţii mari, dar vor fi izbucniri familiale sau de comunitate, izolate.

Dar să nu uităm că populaţia rurală din România este îmbătrânită. Deci, aici trebuie să te aştepţi inclusiv la apariţia cazurilor cu indice de gravitate mare şi, din păcate, inclusiv la decese. Şi nu numai în rural, ci în general vorbesc.

Din clipa asta, esenţa va fi pe asistenţa medicală. Adică, să am capacitatea ca să încerc să salvez fiecare viaţă. Mortalitatea în Europa, exceptând Italia, nu depăşeşte nicăieri 3%, care nu este o mortalitate nici înspăimântătoare, nici dătătoare de panică etc.

  • Cine este Molnar Geza. Conf. Dr. Molnar Geza, născut în 1943 la Turda, este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.

Citește interviul complet pe cluj24.ro

Interviu realizat de Marius Avram

sursa foto: evz



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. ina

    luni, 23.03.2020 at 01:02

    excelnt interviu ! Dumnezeu nu ne lasa ! vom trece si peste asta
    intuitia imi spune ca nu va fii o cifra mare

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

REGULI STRICTE pentru redeschiderea restaurantelor, la jumătatea lunii: Număr maxim de persoane la mese, triaj la intrare

Publicat

Redeschiderea restaurantelor, în stare de alertă, vine cu o serie de reguli și restricții atât pentru clienți dar și pentru personalul unităților. 

Profit.ro a obținut un extras al ordinului de ministru care reglementează redeschiderea restaurantelor, redeschidere planificată pentru jumătatea lunii iulie. 

Ce reguli trebuie să fie respectate în resturante:

Triaj observațional la intrarea în restaurant: clienții care dau semne de posibile infecții respiratorii nu vor fi primiți. Toți clienții vor fi înregistrați într-un registru, iar la majoritatea unităților va fi necesară o rezervare prealabilă.

În interior vor exista benzi cu sens unic, semnalizate. De asemenea, se va pastra distanța de doi metri între mese.

Mai mult de atât, solnițele, meniurile și olivierele vor putea fi transferate de la o masă la alta, doar după ce vor fi dezinfectate.

Consumul de produse ”din picioare” va fi interzis, cu excepția meselor dedicate acestui tip de servire.

Maximul de persoane care pot sta la o masă este de ȘASE clienți.

Personalul va purta mască și se va dezinfecta înainte și după fiecare serviciu.

Data pentru deschiderea restaurantelor este preconizată undeva la jumătatea lunii iulie, mai multe surse din industrie indicând data de 15.

sursă: profit.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Legea privind carantina și izolarea în acord cu recomandările CCR, discutată în ședința de Guvern

Publicat

Guvernul se reuneşte în şedinţă luni, începând cu ora 12,00, pe ordinea de zi urmând să se afle şi proiectul de lege care pune în acord cu recomandările Curţii Constituţionale textele normative referitoare la carantină, izolare şi internarea obligatorie.

Ministrul Nelu Tătaru anunţa, vineri seara, că Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei au creat un grup de lucru în vederea înaintării unui proiect de lege pentru „punerea în concordanţă” a cerinţelor CCR referitoare la carantinarea şi izolarea persoanelor cu COVID-19.

Duminică, într-o emisiune la Realitatea Plus, Tătaru a spus că proiectul este gata şi va fi pe ordinea de zi a şedinţei Executivului.

„Mâine vom avea o şedinţă de Guvern în care îl vom ridica pe ordinea de zi. Odată ce vom avea adaptate, statuate şi votate în Parlament ce înseamnă boală transmisibilă, ce înseamnă carantină, ce înseamnă izolare, ce înseamnă pacient internat, sunt lucruri pe care le vom pune pe tapet şi ne vom întoarce la ce înseamnă identificarea unui focar, izolarea unei zone, carantinarea unei zone”, a precizat ministrul Sănătăţii.

Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a României a publicat motivarea deciziei din 25 iunie prin care a declarat ca fiind neconstituţională starea de carantină şi internarea obligatorie.

CCR consideră că textele de lege privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale, deoarece sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale.

De asemenea, CCR susţine că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA până în 3 august. Perioadele cu ploi și zilele mai calde. Prognoza meteo pe următoarele patru săptămâni

Publicat

Meteorologii au prezentat prognoza de vreme pentru următoarele patru săptămâni. După câteva zile mai răcoroase, în această săptămână, vremea se încălzește din nou, astfel încât, până la finalul lunii iulie, temperaturile vor fi mai ridicate decât de obicei, însă doar în unele zone din țară.

În județul Alba, va mai ploua în intervalul 6-7 iulie, 14-17 iulie, 22-26 iulie. Temperaturile vor varia între maxime de 22 de grade și 30 de grade.

Săptămâna 6-12 iulie

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei perioade în regiunile sud-estice, dar și ușor mai coborâte în vest și nord-vest, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nordice, centrale și sud-vestice, iar în cele estice și sud-estice va fi deficitar. În rest, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Săptămâna 13-19 iulie

Temperatura aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână în regiunile sud-estice, dar și ușor mai coborâte în nord-vestul teritoriului, iar în rest temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Cantitățile de precipitații estimate pentru această săptămână vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Săptămâna 20-26 iulie

Temperaturile medii ale aerului vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în regiunile sudice și sud-estice, dar și ușor mai coborâte în nord-vest, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Regimul pluviometric estimat pentru această săptămână va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Săptămâna 27 iulie – 3 august

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specific acestei perioade în sudul și sud-estul țării, iar în regiunile intracarpatice temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Angajări la stat. POSTURILE vacante în această perioadă la instituții publice din județul Alba și condiții pentru candidați

Publicat

birou

Mai multe posturi sunt vacante în această perioadă în județul Alba. Candidații interesați de ocuparea acestora trebuie să îndeplinească unele condiții, privind studiile, vechimea de muncă și alte cerințe.

Primăria Oraşului Câmpeni

șef serviciu – Serviciul de Salubrizare și Administrare a Domeniului Public și Privat

Condiții: absolvenți de studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licența sau echivalentă, în unul dintre următoarele domenii de licență: economic, tehnic, administrativ, juridic; vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – 5 ani.

Concurs: 21 iulie 2020, ora 10:00: proba scrisă, 23 iulie 2020, ora 10:00: proba interviu.

Relații suplimentare, la sediul Primăriei Oraşului Câmpeni, din Piaţa Avram Iancu nr. 5, Județul Alba, telefon: 0258/771.215, interior 26.

Primăria Comunei Avram Iancu

– 3 posturi vacante în cadrul Proiectului „Comunitatea Moţilor Harnici”, Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014- 2020, Axa prioritară 4 – „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei”, Obiectiv Specific 4.1. „Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate”, POCU/138/4/1/114866, după cum urmează:

îngrijitoare – studii medii absolvite cu diplomă, experiență < 5 ani, timp parțial, 4 ore/zi (este obligatoriu să dețină certificat de calificare profesională îngrijitoare bătrâni la domiciliu sau echivalent);

îngrijitoare – studii medii absolvite cu diplomă, experiență < 5 ani, timp parțial, 4 ore/zi (este obligatoriu să dețină certificat de calificare profesională îngrijitoare bătrâni la domiciliu sau echivalent);

îngrijitoare – studii medii absolvite cu diplomă, experiență < 5 ani, timp parțial, 4 ore/zi (este obligatoriu să dețină certificat de calificare profesională îngrijitoare bătrâni la domiciliu sau echivalent).

Termenul limită de depunere a dosarelor: 15 iulie 2020

Concurs: 22 iulie 2020, ora 10:00: proba scrisă; 22 iulie 2020, ora 13:00: proba interviu.

Relaţii suplimentare, la sediul Primăriei Comunei Avram Iancu, str. Avram Iancu, nr. 169, judeţul Alba, telefon: 0749.279.539, e-mail primarieav@yahoo.com.

Primăria Comunei Mihalț

– guard

Condiții: studii generale; vechime în muncă – nu se solicită.

Concurs: 24 iulie 2020, ora 11:00: proba scrisă; 27 iulie 2020, ora 11:00: proba interviu.

Relaţii suplimentare, la sediul Primăriei Comunei Mihalţ, judeţul Alba, telefon 0258/718.101, e-mail secretar@primariamihalt.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate