ZIUA JUDECĂȚII: Scârție scaunele în PSD Alba. Șefii organizației sunt la București, la o ”analiză formală” a eșecului din alegeri

Zi grea şi importantă pentru membrii PSD, inclusiv pentru cei din conducerea organizației din județul Alba. Pentru prima dată după alegerile prezidenţiale din acest an, membrii Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD s-au reuit, joi, la sediul central al partidului, pentru a face prima analiză formală a eşecului de la scrutin, dar şi pentru a lua decizii privind menţinerea guvernării, restructurarea guvernului sau convocarea congresului.

Dacă liderul PSD, Victor Ponta vrea să păstreze guvernarea, chiar dacă a propus restructurarea executivului şi congresul doar în primăvară, alţi membri de partid cer organizarea acestuia în decembrie şi schimbarea şefilor.

Momentul este un prilej de vedea “sub lupă” ce au promis şi ce au realizat social-democraţii până acum, inclusiv în judeţul Alba. De altfel, liderii PSD din Ardeal ar fi şi cei a căror prezenţă în funcţii este pusă sub semnul întrebării, având în vedere rezultatele slabe. Mai multe ziare naționale au prezentat informații pe surse, potrivit cărora Liviu Dragnea încearcă să-şi excludă adversarii. Cei din Alba și-au anunțat încă dinainte de alegeri susținerea cuplului Dragnea-Ghiță la conducerea partidului în caz că Ponta ar fi ieșit președinte. Dar n-a ieșit iar unul dintre principalele ”motive” ale eșecului este numărul dezastruos de voturi obținute de organizațiile PSD din Transilvania.

UPDATE: Sedința CNEx al PSD: Geoană, Vanghelie și Șova, EXCLUȘI din partid. Liderii județelor cu rezultate slabe la alegeri AU SCĂPAT fără sancțiuni

„Dacă vom pierde prezidenţiale, scapă cine poate”, a fost unul din mesajele cheie transmise de Victor Ponta la câteva zile după ruperea USL, în februarie 2014, în contextul în care se vorbea în premieră de candidatura lui Ponta la prezidenţiale.

La câteva luni distanţă, într-o analiză internă, Liviu Dragnea le spune colegilor de partid: „dacă nu iese Ponta preşedinte, sigur nu vom mai fi pe aici la anul”, potrivit gândul.info.

Reuniunea CExN de joi se desfăşoară sub auspiciile unor poziţii publice contradictorii exprimate de Victor Ponta şi Liviu Dragnea referitoare la momentul convocării congresului partidului, for care ar urma să facă analiza eşecului de la prezidenţiale.

Astfel, Liviu Dragnea a precizat, public, că are asentimentul majorităţii liderilor de filiale pentru organizarea rapidă a unui congres în 20 decembrie, urmând ca partidul să se ocupe ulterior de guvernare. Dragnea a spus că, dacă nu se decide organizarea unui congres, atunci un Consiliu Naţional de analiză şi de lansare a unor proiecte politice ar putea avea loc oricând.

Ulterior acestei declaraţii făcute de Dragnea, Ponta a precizat, la revenirea din vacanţa în Dubai, că PSD îşi poate face analizele privind ratarea prezidenţialelor în primăvară, prioritare fiind acum restructurarea Guvernului şi prezervarea majorităţii parlamentare prin includerea PLR la guvernare.

Membrii CExN decid, joi, între cele două poziţii exprimate public de Ponta şi Dragnea, urmând să stabilească dacă vor convoca congresul în acest an sau la sfârşitul anului viitor. Decizia va avea în vedere faptul că la congres nu se vor face doar analize, ci se va alege şi noua conducere a PSD, atât Ponta, cât şi Dragnea anunţând public că îşi depun mandatele în caz de eşec la prezidenţiale.

O altă temă importantă asupra căreia CExN va trebui să ia joi o decizie priveşte păstrarea guvernării, în condiţiile în care şi aici părerile sunt împărţite. Astfel, vicepreşedintele PSD, Robert Negoiţă, primar al Sectorului 3, a fost primul care a solicitat retragerea PSD de la guvernare în urma votului dat la prezidenţiale în favoarea lui Klaus Iohannis.Ulterior, ceilalţi social-democraţi au optat pentru menţinerea guvernării, în condiţiile operării unei remanieri a Executivului, cu consultarea prealabilă şi votul CExN.

Dacă social-democraţii vor stabili că îşi doresc să păstreze guvernarea, vor trece la pasul următor, operând nu o remaniere, ci o restructurare a Executivului.

Membrii CExN, care sunt în mare parte preşedinţii filialelor judeţene, îşi vor da cu părerea asupra componenţei viitorului Cabinet, în condiţiile în care Victor Ponta va decide să îi consulte şi să le ceară votul.

Cel mai vocal social-democrat pe această temă a fost senatorul Mircea Geoană, care a propus ca viitorul guvern să fie mai suplu, să aibă mai puţine ministere, iar miniştrii propuşi să fie votaţi de CExN. Geoană a propus, totodată, reactivarea Consiliului Naţional şi convocarea acestui for, ca etapă intermediară, până la congres, şi a cerut alegerea unui nou preşedinte a CN, în funcţia păstrată pentru Adrian Năstase.

Surse din partid au precizat, în repetate rânduri, că o remaniere guvernamentală se impune imediat şi că miniştrii vizaţi ar fi Ioana Petrescu (Finanţe), Remus Pricopie (Educaţie), Mihnea Costoiu (ministru delegat pentru Cercetare) şi Bogdan Stanoevici (ministru delegat pentru Românii de pretutindeni). Remanierea lui Costoiu şi Stanoevici ar avea şi cauze legate de pierderea alegerilor prezidenţiale, în condiţiile în care Costoiu este preşedintele PSD Diaspora, iar Stanoevici are atribuţii legate direct de Diasporă.

Pe de altă parte, Victor Ponta i-a promis liderului PLR, Călin Popescu Tăriceanu, două posturi în viitorul Cabinet, el vizând astfel prezervarea majorităţii parlamentare în cazul eventualei ”dezertări” a UDMR.

Ponta va propune, astfel, o restructurare a Cabinetului, care va conţine mai puţine ministere, în condiţiile în care, potrivit unor surse, nu vor mai exista nici majoritatea posturilor de ministru-delegat.

Până la urmă, social-democraţii vor alege, joi, grosso-modo, între a scoate cuţitele pe masă şi a găsi ţapul ispăşitor pentru eşecul la prezidenţiale, pe de o parte, şi a pune batista pe ţambal, pe moment, de dragul menţinerii guvernării, pe de altă parte.

Prima variantă ar putea implica demisii ad-hoc, excluderi, convocarea imediată a unui congres extraordinar pentru alegeri, în timp ce a doua variantă ar implica menţinerea status-qou-ului actual, precum şi a echipei Ponta-Dragnea la conducerea partidului şi, implicit, în fruntea guvernului pentru o perioadă care nu ar mai depinde în primul rând de PSD, ci de o eventuală decizie a opoziţiei de a forma o majoritate parlamentară în 2015.

Situaţia din ALBA: Promisiuni uitate, blocate sau eșuate

”Guvernul va da bani, după alegeri, pentru organizarea manifestărilor dedicate zilei de 1 Decembrie la Alba Iulia” este ultima promisiune făcută în campania electorală de liderii PSD Alba. Cu trei zile înainte de Ziuna Națională guvernul nu alocase niciun leu pentru manifestări iar autoritățile au fost obligate să organizeze un program in baza unui buget local.  În ultimii doi ani, PSD a lansat numeroase promisiuni politice pentru a atrage alegători şi simpatizanţi. S-au axat în special pe zona Munţilor Apuseni, dar au atins şi subiecte de interes general, cum sunt construcţia de autostrăzi şi modernizări la companii de stat.
PSD Alba a câştigat alegerile parlamentare în Apuseni şi cu promisiuni privind modernizarea drumurilor naţionale din zonă sau abatoare mobile şi centre de colectare a laptelui. Cu mici excepţii de reparaţii pe porţiuni, DN74, DN75 şi DN74A sunt însă departe de a fi modernizate. În ceea ce priveşte abatoarele şi centrele de colectare a laptelui, încă sunt la stadiul de promisiuni, urmând să fie identificaţi investitori interesaţi.

În stadiul de proiect este şi “ambasada moţilor” din Bruxelles, care a fost “vârf de lance” în campania la europarlamentare.

Tot în Munţii Apuseni este şi proiectul minier de la Roşia Montană, pentru care se aşteaptă o soluţie definitivă în prima parte a anului 2015.

În ceea ce priveşte compania Cupru Min, a cărei procedură de privatizare a eşuat, aceasta are nevoie de investiţii şi modernizare, atât în tehnologie cât şi pentru sectorul de mediu. Guvernul însă nu a reuşit să propună un program coerent şi viabil, care să asigure dezvoltarea acesteia.

Pentru fabricile de la Cugir, s-a promis anularea datoriilor istorice de sute de milioane de lei, dar şi contracte de la Armata română. Situaţia acestora este însă neclară. În septembrie 2014, ministrul Mircea Duşa declara la Alba Iulia că fabricile de armament din Cugir au primit comenzi, dar la distanţă de o săptămână secretarul de stat din Ministerul Economiei, Cătălin Olteanu, a precizat că nu există astfel de contracte, completând că acestea urmau să fie lansate în perioada următoare. Cel puţin deocamdată, SC Uzina Mecanică SA şi SC Fabrica de Arme SA supravieţuiesc cu ajutorul contractelor de export armament şi muniţie.

S-a promis şi reînfiinţarea spitalelor ce au fost închise în urmă cu câţiva ani şi au pus pe drumuri zeci de oameni care nu au mai avut unde primi servicii medicale. La Ocna Mureş au fost iniţiate demersuri pentru organizarea unui centrul medical multifuncţional, dar instituţia nu a devenit încă funcţională.

surse: mediafax.ro, adevărul.ro, gândul.info, surse politice locale