|

FOTO: Cercetările de la Gheţarul Scărişoara. Forajul în cel mai mare bloc subteran de gheaţă a ajuns la adâncimea de 25,3 metri

Foraj5O echipă de cercetători români a recoltat noi probe din Gheţarul Scărişoara, în cadrul unui proiect prin care sunt studiate microorganismele din cel mai vechi şi mai mare bloc de gheaţă subterană din lume. Forajele au ajuns la o adâncime de 25.33 m.

Zilele trecute, Ghețarul Scărișoara a fost gazda unei echipe de cercetători care, în cadrul unui proiect european coordonat de Institutul de Biologie Bucureşti al Academiei Române, director de proiect dr. Cristina Purcarea, studiază microorganismele din acest bloc de gheață, reprezentând o direcţie de cercetare originală pe plan mondial.

Ghețarul Scărișoara se află în Munții Apuseni, în comuna Gârda de Sus, județul Alba și în Parcul Natural Apuseni. Este un deosebit obiectiv turistic, care este important nu numai pentru publicul larg, ci și pentru cercetători.

Peștera Ghețarul Scărișoara adăpostește cel mai vechi (peste 10.500 ani) și cel mai mare bloc de gheață subterană din lume. Are o grosime maximă de 36 de metri, stabilită prin metoda GPR (Ground Penetrating Radar – metodă indirectă). Pe baza grosimilor gheții stabilite și a suprafeței vizibile a blocului de gheață s-a estimat volumul la peste 12.000 de metri cubi, punându-l pe primul loc în lume ca volum de gheață subterană.

România este țara care și-a perfecționat tehnica de studiere a acestei gheți subterane, și în cadrul acestei dezvoltări științifice, suntem gazda unor proiecte internaționale europene pentru studiul gheții din peșteri.

La această recoltare de probe au participat dr. Cristina Purcărea, cercetător Gradul I la Institututul de Biologie al Academiei Române, dr. Alexandra Hillebrand-Voiculescu, cercetător Gr. II la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” București, dr. Aurel Perșoiu, cercetător Gr. II la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” departamentul Cluj, drd. Antonio Mondini din Napoli, doctorand SCOSAAR în cadrul Institutului de Biologie Bucureşti, drd. Cătălina Haidău, masterand Victoria Ioana Păun de la Institutul de Biologie al Academiei Române, drd. Carmen Andreea Bădăluță, drd. Viorica Nagafciuc, Gică Mitrofan de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.

”Suntem aici pentru un proiect internațional Orizont 2020 ERANET-LAC care tratează microbiologia din ghețurile de peșteră. Este un proiect coordonat de institutul nostru, în parteneriat cu Institutul de Speologie al Academiei Române, Universitatea Bergen din Norvegia, Universitatea Antofagasta din Chile și Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică şi Tehnică din Argentina. Suntem interesați de diversitatea structurală și funcțională și activitatea microorganismelor din blocul de gheață perenă a peșterii Scărișoara prezente până la o vârstă de 10.000 de ani, în contextul investigării comparative a ecosistemelor glaciare de peştera din Europa şi a gheţarilor din America de Sud. Este o cercetare de pionierat în domeniul microbiologiei și al studiilor glaciare”, a explicat Cristina Purcărea.

Victoria Ioana Păun este implicată în studiile de metagenomică şi metatranscriptomică, în cadrul acestui proiect.

Antonio Mondini din Napoli, Italia, care lucrează la teza sa de doctorat la Institutul de Biologie al Academiei Române, a declarat: ”Sunt în România pentru a studia microorganismele din gheața şi adaptarea acestora la temperaturi scăzute.”

Dr Aurel Perșoiu: ”forăm în Ghețarul Scărișoara pentru a extrage material sub formă de gheață pe care-l vom folosi pentru a studia schimbările climatice din ultimii aproximativ 10.000 de ani, cu speranța că vom ajunge chiar la 11.000 de ani. Aceasta deoarece Ghețarul de la Scărișoara este cel mai vechi și cel mai mare ghețar subteran din lume, și informația paleoclimatică pe care o adăpostește este deosebită din acest punct de vedere.”

Dr Alexandra Hillebrandt-Voiculescu: ”sunt aici împreună cu colega mea Cătălina Haidău în cadrul proiectului de cercetare CAVICE coordonat de dr. Cristina Purcărea de la Institutul de Biologie a Academiei Române.”

Drd. Cătălina Haidău: ”caut fungi (ciuperci) în blocul de gheață și stalagmite și voi putea sa reconstitui clima în ultimii 10.000 de ani”.

Drd. Viorica Nagafciuc: ”pe baza compoziției izotopice, inele anuale voi reconstitui climatul de vară, iar colega mea (drd Carmen Andreea Bădăluță) va reconstitui climatul de iarnă. Împreună vom putea să reconstituim cum a variat temperatura și cantitatea de precipitații pe întreg anul și acesta este un lucru nou pentru România.”

Dificultatea recoltării celor câteva sute de probe a constat atât în necesitatea recoltării sterile a probelor, cât și în forarea până la o adâncime 25.33 m – cea mai mare de la care s-au putut recolta probe până în prezent.

URL scurt: http://alba24.ro/?p=550264



avatar Publicat de pe 27 februarie 2017
Publicat în ACTUALITATE, SOCIAL.

Ai un pont, o secvenţă filmată sau o poză ce ar putea fi interesantă și pentru alții? Trimite-o folosind formularul de pe Ştirea ta pe Alba24!

Adaugă un comentariu


Publicitate



Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

www.AutoPieseonline24.RO

Publicitate

Publicitate



Publicitate

Publicitate

Comentate recent

  • Claudiu Stefan: Buna seara. Mama mea a avut tumora de 6-7 cm la colon care a fost extirpata. Aceasta a generat...
  • AS a SIN: Bataie de joc! Chiar nu realizeaza nimeni ca suntem printre cei care au cea mai scumpa apa din tara? Cat...
  • VOX: Dar: Prețul unic de livrare a apei potabile și tariful unic pentru colectarea apei uzate în județul Alba vor fi...
  • Apocalipsa lui Rika: iara dumitrel de la cja mareste pretul la apa casa mareasca la nevasta sa salarul ? cine lucra...
  • Cetateanul Turmentat: Nu inteleg cum vreti sa comparati Judetul Alba cu judete precum Brasov, Cluj sau Sibiu. Singura...

VIDEO / TESTUL de SINCERITATE pe Alba24.ro: Omul care a transformat ”Mica Romă” într-o perlă a județului

Publicitate

Publicitate

Cosmin Calin Raul - Design si Fotografie

Alba24 pe site-ul tau

HOROSCOPUL ZILEI