Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO: O zi din viaţa unui arheolog, la „Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum”. Descoperiri recente şi cum va fi pus în valoare situl de la Alba Iulia

Publicat

sit palatul guvernatoruluiSitul arheologic „Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum”, situat pe strada Munteniei nr. 15-17 din Alba Iulia, și-a deschis porțile, miercuri, pentru vizitatori. În cadrul evenimentului Ziua porților deschise, timp de câteva ore, cei interesați au putut să vadă și să afle mai multe detalii despre ruinele în curs de cercetare, dar și despre modul în care se desfăşoară o zi din viaţa unui arheolog.

Obiectivul evenimentului a fost de a face un bilanț al cercetărilor arheologice efectuate pe acest sit în ultimii 25 de ani, precum și de a discuta perspectivele valorificării istorico-turistice a acestuia.

Începând cu ora 12.00, pe situl arheologic au fost prezenți, printre alții, directorul adjunct al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia Constantin Inel, directorul general adjunct al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca George Cupcea și arheologul Viorica Rusu-Bolindeţ.

Potrivit directorului adjunct al Muzeului din Alba Iulia, Constantin Inel, după finalizarea cercetărilor arheologice, va putea fi terminat și un eventual plan de restaurare și punere în valoare. Inel susține că există o etapă deja lucrată pentru cercetările mai vechi, până la nivelul anului 2014, un proiect în care, chiar dacă s-ar construi o clădire, în partea de subsol să fie reconstituite camerele și zidurile ce țin de acest ansamblu, o punere în valoare „extrem de vie”, un viitor centru cultural – educațional.

„Valoarea obiectivului trebuie să crească prin valorificarea turistică”, a spus Constantin Inel.

Palatul guvernatorului Daciei romane a fost un complex rezidențial care servea ca sediu oficial al administraţiei provinciale romane, fiind de fapt o combinaţie între o instituţie publică de prim rang a provinciei şi reşedinţa privată a guvernatorului. Vestigiile acestuia – de la descoperirile făcute de Adalbert Cserni, primul director al Muzeului din Alba Iulia, între 1886-1908 şi până la cercetările recente, făcute pe str. Munteniei de un colectiv condus de Viorica Rusu-Bolindeţ (1992-2017) – au putut fi „redescoperite” de cei interesaţi, pe şantierul unde se desfăşoară în prezent săpături arheologice și unde se păstrează singura parte conservată din acest monument unicat de pe teritoriul României.

Începând cu acest an, pe baza unui protocol multianual de colaborare între instituțiile implicate științific și Primăria municipiului Alba Iulia, săpăturile arheologice au beneficiat de un aport financiar mai substanțial, menit să contribuie la dezvelirea mai rapidă a sitului.

În cadrul manifestării culturale, vizitatorii au avut ocazia să vadă pe viu atât ruinele care se află în curs de cercetare, cât şi modul în care se desfăşoară o zi din viaţa unui arheolog.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba şi Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

Praetorium consularis (Palatul guvernatorului)

Palatul guvernatorului servea ca sediu oficial al administrației provinciale romane, fiind de fapt o combinație între o instituție publică de prim rang în provincie și reședința privată a guvernatorului.

Pe baza izvoarelor istorice și epigrafice este cunoscut faptul că officium-ul (cancelaria) unui guvernator de rang consular avea un efectiv de 200-300 de funcționari. Cea mai mare parte a personalului din staff-ul guvernatorului era constituit din militari (ofițeri ai regiunilor), dar și juriști, ingineri, medici, etc. Totodată, protecția guvernatorului și a staff-ului său era asigurată de o trupă compusă din gărzi de corp (equites și pedites singulares). Acestea erau organizate în doi numeri (formații alcătuite din trupe auxiliare), care aveau ca efectiv câte 240 de soldați fiecare.

Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum

Apulum-ul devine capitala politică și militară a Daciei romane după reforma politică și administrativ-militară înfăptuită de împăratul Marcus Aurelius în anii 168 – 169 p. Chr. Acesta a reunificat comanda militară a provinciei și a pus-o sub conducerea unui guvernator consular (care avea în subordinea sa două legiuni – a XIII-a Gemina și a V-a Macedonica). Acesta va avea sediul permanent la Apulum. Din acest moment, evidențele epigrafice și cele arheologice probează existența la Apulum a unui edificiu complex, care a reprezentat sediul oficial al guvernatorului de rang consular al Daciei romane.

Palatul guvernatorului este situat la est-sud-est de castrul legiunii a XIII-a Gemina, acolo unde se realiza joncțiunea dintre drumul imperial care lega Apulum de cele mai importante orașe ale Daciei romane și prelungirea rutei nord-sud prin care se ajungea în castrul legiunii menționate.

Cercetările arheologice anterioare (1888-1908, 1943, 1962)

Primele săpături arheologice care au dus la dezvelirea complexului arheologic reprezentat de sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii au fost făcute de A. Cserni, primul director al Muzeului din Alba Iulia. În intervalul 1888-1908, acesta a dezvelit o suprafață de aproximativ 13.000 mp, într-o zonă situată pe atunci în glacis-ul fortificației austriece, la circa 130 m spre est de „zidul cel mai sudic al cetății” (în prezent zona aflată la circa 150 m sud de actuala biserică reformată de pe B-dul Regele Ferdinand și până la fosta Fabrică de spirt). A. Cserni a descoperit atunci un vast edificiu, pe care l-a denumit „marile therme” (băi) romane de la Apulum, datorită numărului mare de camere dotate cu bazine și cu instalații de încălzire.

Vestigiile respective reprezintă o parte importantă a Palatului guvernatorului consular al celor trei Dacii, indentificare făcută recent de către I. Piso și Al. Diaconescu pe baza inscripțiilor dedicate guvernatorilor de ofițeri și subofițeri din staff-ul său, precum și după numărul impresionant de ștampile pe materiale tegulare, în care apar numele trupelor însărcinate cu paza guvernatorului.

Părți din acelați complex au fost descoperite la nord, nord-est și nord-vest de săpături lui A. Cserni, respectiv de-a lungul căii ferate Alba Iulia – Zlatna (1943) și pe locul de amplasament al actualului Colegiu Economic „Dionisie Pop Marțian” de pe actuala str. Octavian Goga nr. 11, fosta str. Dobrogeanu Gherea, ca urmare a săpăturilor arheologice efectuate de I. Berciu și Al. Popa (1962). Arheologii albaiulieni au descoperit ruinele unui ansamblu de clădiri, dezvelite pe o suprafață mult mai mică, de aproximativ 400 mp.

Cercetările arheologice recente (1992-2003, 2007-2017)

Cercetările arheologice de pe str. Munteniei se situează la circa 50-100 m sud și sud-est de săpăturile efectuate de A. Cserni și la 100 m vest de descoperirile făcute de I. Berciu și Al. Popa în 1943 și 1962. Din momentul primelor săpături arheologice și până în prezent a fost cercetată o suprafață de 850 mp.

Săpăturile arheologice întreprinse în intervalul 1992-1994, 1996-2003 de către un colectiv alcătuit din specialiști ai Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, condus de Viorica Rusu Bolindeț, s-au concentrat asupra elementelor de construcție de pe cele patru laturi ale gropii excavate și pe urmele de clădiri romane rămase nedistruse de la baza acesteia. În primele trei campanii arheologice, s-a stabilit stratigrafia generală și au fost puse în evidență principalele faze de locuire ale situlului. De asemenea, s-au făcut cercetări arheologice pe fundul gropii excavate, unde au fost dezvelite alte camere, aparținând primei faze romane a sitului, datate începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.

Începând cu anul 1998, pe latura nordică a complexului arheologic s-a putut face o extindere cu circa 2,30 – 3,50 m spre nord, într-o zonă nedistrusă prin excavare, prilej cu care a fost descoperite cinci camere, unele de mari dimensiuni, aparținând ultimei faze de locuire romană, datată începând cu al doilea sfert al secolului al III-lea p. Chr.

În anul 2001 a fost deschisă o secțiune pe latura de est a rezervației arheologice – SXVII/01, iar în anul 2007, o alta – SXVIII/07, în extremitatea sudică a acesteia, a căror cercetare a fost finalizată. Alte două secțiuni, SXIX/14 și SXX/16 au fost deschise pe aceeași latură a complexului, ele vizând completarea informațiilor referitoare la vestigiile care au aparținut Palatului guvernatorului Daciei romane de la Apulum.

20170913_115552Materialele arheologice descoperite

Artefactele descoperite, atât în săpăturile anterioare, cât și în cele mai recente, sunt foarte variate. Astfel, au fost găsite inscripții puse de guvernatori ai provinciei sau de membri ai staff-ului său în cinstea divinităților sau ale împăraților.

Predominant apoi (75%) este materialul tegular ștampilat – cărămizi, țigle, oloane – care poartă sigla legiunii a XIII-a Gemina, însoțită de antroponime (nume de centurioni sau de meșteri care activau în cărămidăria unității militare). Lor li se adaugă un număr mare de ștampile ale trupelor speciale însărcinate cu paza guvernatorului.

De asemenea au fost descoperite obiecte din os (ace de păr și de cusut, jetoane), din metal (piese de echipament militar sau de podoabă, confecționate din bronz sau argint), ceramică (de lux și comună), geme etc. Nu lipsesc descoperirile monetare, între care se remarcă două tezaure descoperite de A. Cserni, însumând peste 500 de monede din bronz și argint, tezaurizate din vremea Severilor și până în timpul împăratului Aurelian.

plan valorificare palatul guvernatoruluiValorificarea istorico-turistică a Palatului guvernatorului de la Apulum – realizarea unui Centru cultural de artă și arheologie

În vederea punerii în valoare a părții din Palatul guvernatorului care se află pe strada Munteniei, arhitecta Iulia Strâmbu a propus realizarea unui Centru cultural de artă și arheologice. Acesta ar presupune realizarea, peste vestigiile descoperite, a unui muzeu de sit, care să includă ruinele și obiectele găsite aici în timpul descoperirilor arheologice.

Totodată, pentru a crea un mediu cultural interactiv, arhitecta a propus și includerea în cadrul acestui centru a unei școli de arte, cele două compartimente urmând să formeze un complex cultural. Ruinele ar urma să fie păstrate in situ (în poziția în care au fost găsite). Vizitarea lor s-ar realiza pe o rețea de pasarele metalice, care ar include trasee ale clădirilor dezvelite, ele fiind prevăzute, din loc în loc, cu „buzunare”, respectiv cu nișe sau spații special amenajate, unde vor fi expuse diferite artefacte descoperite în Palatul guvernatorului. În acest mod, vizitatorii ar putea studia ruinele și exponatele „pe viu”, fără a le afecta.

plan valorificare palatul guvernatorului 1Școala de arte presupune săli specifice studierii artelor plastice, a sculpturii, olăritului, muzicii și dansului. De asemenea, a prevăzut ateliere de restaurare, săli pentru studiul artefactelor arheologice, iar ca funcțiuni conexe, strâns legate de specificul centrului, a propus o sală de conferințe și de spectacole care ar deservi ambele componente ale acestuia.

S-ar adăuga o cafenea extinsă, amplasată în grădina interioară a muzeului.

Ultimul etaj al clădirii ar fi destinat personalului științific.

Vezi și FOTO-VIDEO: Ziua Porților Deschise la situl arheologic „Palatul Guvernatorului Daciei Romane de la Apulum”

 

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

Atenție ȘOFERI! 74 de camere fixe amplasate pe mai multe drumuri din țara. Vezi unde sunt

Publicat

Șoferii care circulă cu mașina pe drumurile din România fără a deține o vinietă valabilă pot fi surprinși de una din cele peste 70 de camere utilizate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și amplasate pe mai multe drumuri naționale. 

CNAIR verifică respectarea acestei obligații cu ajutorul a 74 de camere fixe amplasate pe mai multe drumuri din țara noastră, iar șoferii care nu respectă această obligație riscă amenzi de ordinul miilor de lei. Mai exact, persoanele surprinse de autorități circulând cu mașina pe drumurile din țara noastră fără a avea rovinietă valabilă pot fi sancționate cu amenzi de până la 4.500 de lei.

Potrivit datelor furnizate de către CNAIR, cele mai monitorizate drumuri sunt Drumul Naţional 1 (Timişul de Sus, Sebeş, Vâlcele, Şercaia, Oşorhei, Bărcăneşti/Româneşti), Drumul Naţional 2 (Iacobeşti, Nicolae Bălcescu, Moţca, Mărăcineni), Drumul Naţional 6 (Sânnicolau Mare, Coşoveni, Mehadia, Drăgăneşti Vlaşca) şi Drumul Naţional 15 (Vaduri, Sângeorgiu de Mureş, Gârleni, Călugăreni). Nici cei care circulă pe autostrăzi nu scapă de monitorizare, și anume sunt amplasate camere video pentru verificarea rovinietei la Petreşti (A1), Glina, Feteşti (A2), Gilău şi Snagov (A3).

VEZI: Lista cu amplasarea camerelor video fixe pentru-controlul rovinietei

Pentru a identifica șoferii care circulă fără rovinietă, pe lângă camerele video fixe, CNAIR mai utilizează și 14 camere video mobile, distribuite pe întreg teritoriul național. Conform precizărilor reprezentanților CNAIR legate de camerele video mobile, acestea sunt amplasate “pe drumurile pe care nu sunt amplasate sistemele de camere video fixe, pe sectoarele de drumuri naţionale ce pot constitui rute ocolitoare ale punctelor fixe de control sau pe drumurile pe care se înregistrează valori mai reduse ale traficului rutier, fără a exista o procedură prestabilită de amplasare (în funcţie de zonă/drum/interval de timp)”.

De asemenea, controlul existenței și a perioadei de valabilitate a vinietei poate fi efectuat și de către personalul împuternicit al Inspectoratului General al Poliţiei Române, al Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier şi al CNAIR (în puncte de trecere a frontierei).

 

sursa: avocatnet.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Cum să prelungești durata de viață a bateriei telefonului pentru autonomie cât mai bună

Publicat

Durata de viață a bateriei este cea mai mare problemă pe care orice smartphone o are. Totuși, sunt câteva trucuri care te pot ajuta să ai autonomie mai mare mărind durata de viață a bateriei.

Aspectele de natură hardware țin în principal de ciclurile de încărcare a acumulatorului. Acesta trebuie să fie încărcat înainte să se descarce complet și să fie deconectat de la sursa de încărcare înainte de a ajunge la un nivel de încărcare de 100%. De asemenea, telefonul nu trebuie lăsat în mașină sau în alte locuri închise atunci când este foarte cald. În acest sens, este recomandat ca, atunci când nu este folosit, acumulatorul să fie păstrat într-un loc cât mai răcoros și să fie încărcat în jur de peste 40%.

În ceea ce privește optimizările software, utilizatorii ar trebui să oprească aplicațiile care rulează în background, să nu folosească imagini de fundal active, să dezactiveze funcțiile Bluetooth, GPS, WiFi, NFC și datele mobile, precum și sincronizarea conturilor. O altă sugestie este aceea de a seta la nivel minim luminozitatea ecranului și durata la care intră în stand-by.

Utilizatorii pot lua în calcul și aplicații dedicate pentru optimizarea bateriei, cum este Clean Master Phone Boost. Acesta poate fi folosit pentru a șterge fișierele temporare și istoricul de navigare. Aplicația mai permite și managementul aplicațiilor, mutarea acestora pe cardul microSD, dezinstalarea aplicațiilor (dacă nu sunt protejate de sistem) și efectuarea de copii de siguranță ale fișierelor importante. În plus, aplicația are și rol de antivirus.

Cei de la Grunge au întocmit un top al celor mai dăunătoare lucruri pentru bateria telefonului:

  • GPS-ul

Dacă faceți parte din grupul celor care nu doresc să investească într-un dispozitiv GPS independent, atunci trebuie să știți că acest tip de funcție golește bateria mai repede decât orice altă aplicație.

Funcția GPS se bazează pe o serie de actualizări rapide ale coordonatelor, ceea ce înseamnă că telefonul trebuie să aibă canale de comunicare deschise tot timpul. Mai mult, acesta nu comunică doar cu un singur turn de telefonie mobilă ci cu trei sau patru sateliți pentru a putea calcula locul în care vă aflați.

  • Reclamele de pe internet

Toată lumea știe că jocurile consumă foarte repede bateria. Puțini știu însă că reclamele tip pop-up(cele care apar în jocurile gratuite precum și cele care sunt livrate în browser și în alte aplicații) sunt la fel de nocive. Testele arată că descărcarea acestui tip de reclame consumă mai multă baterie decât aplicația pe care o foloseați înainte ca ele să apară.

  • Închiderea tuturor aplicațiilor

Cei mai mulți utilizatori, preocupați fiind de cât ține o încărcare a bateriei și de durata de viață a acesteia, opresc toate aplicațiile atunci când se pregătesc să pună telefonul în modul stand by. Deși pare ciudat, această acțiune consumă mai multă baterie și scade durata de viață a acesteia. Explicația e simplă: când o aplicație rulează folosește o cantitate mică de energie, consumul mare vine atunci când aplicația pornește – aceasta trebuie mai întâi să treacă prin memoria RAM și abia apoi să se încarce total.

Tot la acest capitol merită menționat și faptul că telefonul este suficient de inteligent încât să oprească chiar consumatorii mari.

  • Funcția vibrare

Această funcție reprezintă o risipă de energie deoarece, în ciuda faptului că telefonul are componente hardware și software de ultimă generație, este veche. În cazul în care nu ați desfăcut niciodată un telefon, această funcție este posibilă datorită prezenței unui motoraș în interiorul dispozitivului mobil, motoraș care consumă o cantitate mare de energie pentru a face telefonul să vibreze.

  • Încărcarea telefonului

Odată cu apariția pe piață a primelor modele de telefoane mobile sfaturile specialiștilor erau „consumați toată bateria și încărcați telefonul până la 100%”. Mulți dintre noi încă urmează acele sfaturi iar rezultatul poate fi dezastruos pentru baterie. Când punem telefonul la încărcat un curent constant intră în baterie până când aceasta ajunte undeva la 70%. Din acest punct încărcătorul adaptează voltajul la nivelul energiei deja prezente în baterie. Astfel, pe măsură ce telefonul se încarcă, curentul slăbește în intensitate.

Specialiștii recomandă mai multe încărcări scurte decât încărcări până la 100%. De fapt, studiile arată că bateria se degradează cu până la 70% în doar 300 de încărcări până la 100%.

  • Facebook

Dacă sunteți la fel ca restul lumii, aveți instalată aplicația Facebook pe telefon. Asta înseamnă că bateria telefonului dumneavoastră se descarcă mai repede. Testele arată că bateria aceluiași telefon a ținut cu 20% mai mult după dezinstalarea aplicației Facebook. De asemenea, celelalte aplicații au funcționat cu 15% mai repede după dezinstalarea aplicațiilor Facebook și Facebook Messenger.

  • Luminozitatea ecranului

Cu toții știm cel puțin o persoană(nu neapărat noi), care ține luminozitatea la 100%. Studiile specialiștilor au arătat că acest lucru scade durata de viață a bateriei cu până la jumătate, cifrele exacte variind în funcție de marca, modelul, sistemul de operare și dimensiunea telefonului.

  • Căldura

Dacă petreceți foarte mult timp pe telefonul mobil ați observat deja că acesta are tendința să „se încingă”. Aceasta este consecința folosirii îndelungate și poate afecta considerabil performanțele și durata de viață a bateriei.

  • Temă și wallpaper luminoase

O temă luminoasă și/sau un wallpaper colorat consumă mai multă baterie decât una de culoare închisă. Potrivit unui studiu BBC Science, un pixel alb folosește de 5,8 ori mai multă energie decât un pixel negru. Asta înseamnă că doar schimbând tema și wallpaperul puteți economisi 18% din baterie.

sursa: digi24.ro, grunge.com, playtech.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Traficanţi de etnobotanice din Alba şi alte trei judeţe, condamnaţi la închisoare. Sentinţă definitivă

Publicat

Liderul unei grupări de traficanţi de etnobotanice, destructurată acum cinci ani de BCCO Alba Iulia, a ajuns după gratii. Mircea Marian Ispas (33 de ani) a fost condamnat definitiv prin sentinţă la Curtea de Apel Alba Iulia, în 15 ianuarie, alături de alţi trei membri ai grupării, din Alba Iulia şi 17 din alte judeţe. Ispas a primit cea mai mare pedeapsă din „lotul” de 21 de inculpaţi.

“Operaţiunea Transilvania” a vizat gruparea infracţională ce se ocupa cu importul şi comercializarea ilegală a unor produse etnobotanice, ce a acţionat în perioada 2011 – 2012. Inculpaţii au fost judecaţi pentru constituirea unui grup infracţional nestructurat şi pentru operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Luni, alături de Mircea Ispas, a fost reţinut pentru executarea pedepsei şi Viorel Marian Gheorghe (34 de ani), membru al aceleiaşi grupări, fiind depistat la Vinţu de Jos. Ambii aveau mandate de executare a pedepsei închisorii, emise de Judecătoria Deva. Decizia definitivă a aparţinut însă Curţii de Apel Alba Iulia care a modificat unele pedepse decise iniţial de Judecătoria Deva, acum trei ani.

Viorel Marian Gheorghe are de executat 2 ani şi 6 luni de închisoare (faţă de un an şi patru luni cu suspendare, pedeapsa decisă la judecătorie), iar Mircea Marian Ispas – 3 ani şi 10 luni de închisoare (faţă de 3 ani şi 6 luni, pedeapsa iniţială), pentru săvârşirea infracțiunii de „efectuare, fără drept, de operaţiuni cu produse, ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive”. Al treilea inculpat din Alba Iulia în acest dosar, Dan Petru Lucian, a fost condamnat la un an şi 9 luni de închisoare cu executare, iar al patrulea din Alba, Ioan Emanuel Hârbea, a primit un an de închisoare cu suspendare.

Prima condamnare în acest dosar a fost dată de Judecătoria Deva, în 2015, gruparea formată din 21 de persoane fiind trimisă în judecată în 2013, de DIICOT.

Citeşte Membrii unei grupări de traficanţi de etnobotanice din Alba și alte patru judeţe, CONDAMNAȚI la închisoare de o instanță din Deva

Membrii grupării cumpărau substanţele de pe internet, iar ulterior le comercializau către diferiţi clienţi, în majoritate tineri. Substanţele etnobotanice erau aduse din Spania prin intermediul unei firme de curierat, iar, ulterior, comercializate în ţară, la preţuri între 15 lei şi 50 de lei gramul. Un kilogram de substanţe psihoactive era cumpărat din Spania cu sume între 3.000 şi 4.000 de euro.

La percheziţiile efectuate au fost descoperite 1.000 de pliculeţe de etnobotanice, dar şi alte 3 kilograme din acest tip de drog, 2.000 de euro, 80.000 de lei, aparate de porţionat şi un pistol cu aer comprimat. Liderul grupării, Mircea Ispas, mai avea, în două conturi diferite, rulaje de peste 800.000 lei.

Citește şi Comercianți de etnobotanice din Alba, duși la DIICOT Hunedoara pentru audieri. Liderul grupării este albaiulianul Marian Mircea Ispas

Substanţele erau porţionate şi vândute sub diferite denumiri, precum „NINJA“, „PURE BY MAGIC“, „NINJA ULTRA STRONG“, „SPECIAL EDITION“, „DNB ELECTRIC HERBAL INCESE“, „BONZAI PLANT“, sau „GROWTH REGULATOR WINTER BOOST“.

Gruparea a traficat peste 40 de kilograme de etnobotanice, doar în perioada decembrie 2011 – octombrie 2012. Din fiecare kilogram de etnobotanice, traficanţii porţionau circa 4.000 de doze, pe care le vindeau la preţuri cuprinse în 15 şi 35 lei doza.

„Marfa“ ajungea la consumatori cu vârste cuprinse între 17 şi 35 de ani, din Deva, Hunedoara, Orăştie, Brad, Alba Iulia, Timişoara, Sibiu, Bacău, Cluj-Napoca şi Bucureşti. S-a constatat, de asemenea, că unele pliculeţe conţineau, în amestec, şi dimetocaină – substanţă considerată a fi drog de risc.

Pedepsele definitive dispuse de Curtea de Apel Alba Iulia:

Ispas Mircea Marian (Alba Iulia): 3 ani şi 10 luni de închisoare cu executare

Grasu Gabriel Alin (zis “Radio”, Deva): 3 ani, 8 luni de închisoare cu executare

Boboc Daniel Andrei (Timişoara): 2 ani, 3 luni, 10 zile de închisoare cu executare

Dan Petru Lucian (Alba Iulia): 1 an şi 9 luni de închisoare cu executare

Gheorghe Viorel Marian (Alba Iulia): 2 ani şi 6 luni de închisoare suspendare sub supraveghere

Todoni Toni Robert (Orăştie): 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere (4 ani)

Marinescu Răzvan Alexandru (Bucureşti): 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere

Marinescu Cosmin Dorin (Bucureşti): 2 ani închisoare sub supraveghere

Logojan Andrei Sergiu (Deva): 1 an, 11 luni, 10 zile de închisoare suspendare sub supraveghere

Nojogan Ioan Narcis (Deva): 1 an 6 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere

Chirilă Antoniu (Brad): 1 an de închisoare cu suspendare sub supraveghere

Jude Daniel Sorin (Orăştie): 1 an de închisoare cu suspendare sub supraveghere

Ştiucă Marian (Orăştie): 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere

Trandafir Bogdan Alexandru (Brad): 1 an de închisoare suspendare, sub supraveghere

Vagu Mircea (Hunedoara): 1 an de închisoare cu suspendare sub supraveghere

Hârbea Ioan Emanuel (Alba Iulia): 1 an închisoare suspendare sub supraveghere

Amălinei Alin Cătălin (Buziaş, jud. Timiş): 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere

Gabor Orlando Gheorghe (Cluj-Napoca): 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere

Mocan Daniel-Ioan (Cluj-Napoca): 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere

Crăciun Cosmin Ioan (n. Abrud, d. Brad): 6 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere

Zamfiratu Ionuţ Andrei (Bucureşti): 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Panouri de avertizare pentru spațiile fără autorizație de securitate la incendiu. Lege promulgată de Iohannis

Publicat

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, care prevede obligaţia amplasării de panouri de înştiinţare în cazul spaţiilor fără autorizaţie de securitate la incendiu.

Potrivit legii, până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, beneficiarii investiţiilor care vizează construcţii publice au obligaţia să realizeze şi să amplaseze panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective cu următorul conţinut, imprimat cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roşie, pe fundal alb: „Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu”.

Obligaţia vizează barurile, cluburile, discotecile, restaurantele, centrele comerciale, magazinele, supermagazinele şi hipermagazinele, cinematografele, sălile polivalente, sălile de spectacole, hotelurile, motelurile, hostelurile, vilele turistice, pensiunile şi cabanele turistice, apartamentele şi camerele de închiriat în regim hotelier.

Citește mai departe
Publicitate

TEIUȘ

FOTO: Proiectul „Mihai Eminescu, contemporanul în durată eternă”, la Liceului Teoretic Teiuș

Publicat

Data de 15 ianuarie când celebrăm una dintre personalitățile marcante ale literaturii române, nimeni altul decât “poetul nepereche”, Mihai Eminescu, a reprezentat pentru elevii Liceului Teoretic Teiuș, Alba, debutul activităților dedicate culturii naționale.

Eminescu a fost un romantic desăvârșit și un spirit demiurgic ce a avut capacitatea de a transforma tot ce a atins într-un lirism pur al esențelor de aceea momentele intitulate sugetiv „Mihai Eminescu, contemporanul în durată eternă” evidențiază valorile inestimabile ale literaturii române, idealul unității naționale, mândria națională.

Proiectul „Mihai Eminescu, contemporanul în durată eternă” urmăreşte timp de o săptămână o serie de activităţi care au ca scop dezvoltarea abilităţilor de lectură, cultivarea simţului estetic, familiarizrea cu textul eminescian (liric şi epic), interpretarea personalizată (recitare, dramatizare) a creaţiilor lui Eminescu, precum și redescoperirea „românismului” (Blaga spunea: „Eminescu e de un românism sublimat, complex și creator” din a cărei „conștiință etnică… ne mai hrănim astăzi”).

Astăzi, în prima zi de şcoală din anul 2018 s-a derulat prima activitate din seria celor dedicate scriitorului. În colaborare cu Biblioteca, Primăria Teiuş şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică a avut loc o întâlnire a liceenilor de la Cercul de lectură cu marele autor. Portofoliile elevilor, care conțin informații despre marele poet național, au fost realizate cu mare grijă de dna Luminița Ciorbea, bibliotecar. Elevii, coordonaţi de dl director Marius Cosmin Pintea şi dna prof. Romina Pop, au recitat din creaţiile lui Eminescu, din propriile creaţii, au participat la concursul interactiv de cultură generală „Eminescu și idealul unității naționale”, format din 20 de întrebări din viaţa şi opera autorului, valorificând, pe lângă informațiile de cultură pe care le dețin, și competențele digitale, deoarece concursul s-a derulat on-line, utilizând aplicația kahoot.it. Finalul „cafenelei de lectură” a fost reprezentat de interpretarea lui Cătălin Rus, elev în clasa a XI-a, a unui cântec având ca temă folclorul.

Pe de altă parte, la ciclul liceal, s-a derulat și un atelier de creaţie literară-poezie romantică în limba franceză și traduceri de texte bilingve, română-franceză, sub îndrumarea dnei prof. Adriana Popa.

La ciclurile primar și gimnazial, lui Eminescu i s-a atribuit dimensiunea eternă prin abordare temelor de interes specifice vârstei: natura și iubirea. Elevii au explorat universul eminescian prin susținerea unor prezentări PowerPoint, realizarea de colaje, amenajarea unui spațiu dedicat lui Eminescu, audierea unor piese care evidențiază versurile poetului, recitare de poezie și participarea la concursul „Eminescu și idealul național”. Elevii au fost coordonați de către prof. Marius Cosmin Pintea, prof. Ionela Staicu, prof. Ligia Dimitriu și prof. Lascu Gabriela.

Proiectul „Mihai Eminescu, contemporanul în durată eternă” are ca obiectiv reanimare patriotismului prin promovarea culturii și valorilor naționale. Mihai Eminescu este cel mai bun exemplu pentru secolul în care trăim prin implicare socială, conștiința unității naționale, valoarea estetică, gustul pentru clasic și academic, de aceea elevii trebuie să intre în contact cu acesta și să-l perceapă ca un deschizător de idealuri” ne-a declarat prof. Marius Cosmin Pintea, directorul unității de învățământ.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate