|

FOTO-VIDEO: O zi din viaţa unui arheolog, la „Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum”. Descoperiri recente şi cum va fi pus în valoare situl de la Alba Iulia

sit palatul guvernatoruluiSitul arheologic „Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum”, situat pe strada Munteniei nr. 15-17 din Alba Iulia, și-a deschis porțile, miercuri, pentru vizitatori. În cadrul evenimentului Ziua porților deschise, timp de câteva ore, cei interesați au putut să vadă și să afle mai multe detalii despre ruinele în curs de cercetare, dar și despre modul în care se desfăşoară o zi din viaţa unui arheolog.

Obiectivul evenimentului a fost de a face un bilanț al cercetărilor arheologice efectuate pe acest sit în ultimii 25 de ani, precum și de a discuta perspectivele valorificării istorico-turistice a acestuia.

Începând cu ora 12.00, pe situl arheologic au fost prezenți, printre alții, directorul adjunct al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia Constantin Inel, directorul general adjunct al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca George Cupcea și arheologul Viorica Rusu-Bolindeţ.

Potrivit directorului adjunct al Muzeului din Alba Iulia, Constantin Inel, după finalizarea cercetărilor arheologice, va putea fi terminat și un eventual plan de restaurare și punere în valoare. Inel susține că există o etapă deja lucrată pentru cercetările mai vechi, până la nivelul anului 2014, un proiect în care, chiar dacă s-ar construi o clădire, în partea de subsol să fie reconstituite camerele și zidurile ce țin de acest ansamblu, o punere în valoare „extrem de vie”, un viitor centru cultural – educațional.

„Valoarea obiectivului trebuie să crească prin valorificarea turistică”, a spus Constantin Inel.

Palatul guvernatorului Daciei romane a fost un complex rezidențial care servea ca sediu oficial al administraţiei provinciale romane, fiind de fapt o combinaţie între o instituţie publică de prim rang a provinciei şi reşedinţa privată a guvernatorului. Vestigiile acestuia – de la descoperirile făcute de Adalbert Cserni, primul director al Muzeului din Alba Iulia, între 1886-1908 şi până la cercetările recente, făcute pe str. Munteniei de un colectiv condus de Viorica Rusu-Bolindeţ (1992-2017) – au putut fi „redescoperite” de cei interesaţi, pe şantierul unde se desfăşoară în prezent săpături arheologice și unde se păstrează singura parte conservată din acest monument unicat de pe teritoriul României.

Începând cu acest an, pe baza unui protocol multianual de colaborare între instituțiile implicate științific și Primăria municipiului Alba Iulia, săpăturile arheologice au beneficiat de un aport financiar mai substanțial, menit să contribuie la dezvelirea mai rapidă a sitului.

În cadrul manifestării culturale, vizitatorii au avut ocazia să vadă pe viu atât ruinele care se află în curs de cercetare, cât şi modul în care se desfăşoară o zi din viaţa unui arheolog.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba şi Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

Praetorium consularis (Palatul guvernatorului)

Palatul guvernatorului servea ca sediu oficial al administrației provinciale romane, fiind de fapt o combinație între o instituție publică de prim rang în provincie și reședința privată a guvernatorului.

Pe baza izvoarelor istorice și epigrafice este cunoscut faptul că officium-ul (cancelaria) unui guvernator de rang consular avea un efectiv de 200-300 de funcționari. Cea mai mare parte a personalului din staff-ul guvernatorului era constituit din militari (ofițeri ai regiunilor), dar și juriști, ingineri, medici, etc. Totodată, protecția guvernatorului și a staff-ului său era asigurată de o trupă compusă din gărzi de corp (equites și pedites singulares). Acestea erau organizate în doi numeri (formații alcătuite din trupe auxiliare), care aveau ca efectiv câte 240 de soldați fiecare.

Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum

Apulum-ul devine capitala politică și militară a Daciei romane după reforma politică și administrativ-militară înfăptuită de împăratul Marcus Aurelius în anii 168 – 169 p. Chr. Acesta a reunificat comanda militară a provinciei și a pus-o sub conducerea unui guvernator consular (care avea în subordinea sa două legiuni – a XIII-a Gemina și a V-a Macedonica). Acesta va avea sediul permanent la Apulum. Din acest moment, evidențele epigrafice și cele arheologice probează existența la Apulum a unui edificiu complex, care a reprezentat sediul oficial al guvernatorului de rang consular al Daciei romane.

Palatul guvernatorului este situat la est-sud-est de castrul legiunii a XIII-a Gemina, acolo unde se realiza joncțiunea dintre drumul imperial care lega Apulum de cele mai importante orașe ale Daciei romane și prelungirea rutei nord-sud prin care se ajungea în castrul legiunii menționate.

Cercetările arheologice anterioare (1888-1908, 1943, 1962)

Primele săpături arheologice care au dus la dezvelirea complexului arheologic reprezentat de sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii au fost făcute de A. Cserni, primul director al Muzeului din Alba Iulia. În intervalul 1888-1908, acesta a dezvelit o suprafață de aproximativ 13.000 mp, într-o zonă situată pe atunci în glacis-ul fortificației austriece, la circa 130 m spre est de „zidul cel mai sudic al cetății” (în prezent zona aflată la circa 150 m sud de actuala biserică reformată de pe B-dul Regele Ferdinand și până la fosta Fabrică de spirt). A. Cserni a descoperit atunci un vast edificiu, pe care l-a denumit „marile therme” (băi) romane de la Apulum, datorită numărului mare de camere dotate cu bazine și cu instalații de încălzire.

Vestigiile respective reprezintă o parte importantă a Palatului guvernatorului consular al celor trei Dacii, indentificare făcută recent de către I. Piso și Al. Diaconescu pe baza inscripțiilor dedicate guvernatorilor de ofițeri și subofițeri din staff-ul său, precum și după numărul impresionant de ștampile pe materiale tegulare, în care apar numele trupelor însărcinate cu paza guvernatorului.

Părți din acelați complex au fost descoperite la nord, nord-est și nord-vest de săpături lui A. Cserni, respectiv de-a lungul căii ferate Alba Iulia – Zlatna (1943) și pe locul de amplasament al actualului Colegiu Economic „Dionisie Pop Marțian” de pe actuala str. Octavian Goga nr. 11, fosta str. Dobrogeanu Gherea, ca urmare a săpăturilor arheologice efectuate de I. Berciu și Al. Popa (1962). Arheologii albaiulieni au descoperit ruinele unui ansamblu de clădiri, dezvelite pe o suprafață mult mai mică, de aproximativ 400 mp.

Cercetările arheologice recente (1992-2003, 2007-2017)

Cercetările arheologice de pe str. Munteniei se situează la circa 50-100 m sud și sud-est de săpăturile efectuate de A. Cserni și la 100 m vest de descoperirile făcute de I. Berciu și Al. Popa în 1943 și 1962. Din momentul primelor săpături arheologice și până în prezent a fost cercetată o suprafață de 850 mp.

Săpăturile arheologice întreprinse în intervalul 1992-1994, 1996-2003 de către un colectiv alcătuit din specialiști ai Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, condus de Viorica Rusu Bolindeț, s-au concentrat asupra elementelor de construcție de pe cele patru laturi ale gropii excavate și pe urmele de clădiri romane rămase nedistruse de la baza acesteia. În primele trei campanii arheologice, s-a stabilit stratigrafia generală și au fost puse în evidență principalele faze de locuire ale situlului. De asemenea, s-au făcut cercetări arheologice pe fundul gropii excavate, unde au fost dezvelite alte camere, aparținând primei faze romane a sitului, datate începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr.

Începând cu anul 1998, pe latura nordică a complexului arheologic s-a putut face o extindere cu circa 2,30 – 3,50 m spre nord, într-o zonă nedistrusă prin excavare, prilej cu care a fost descoperite cinci camere, unele de mari dimensiuni, aparținând ultimei faze de locuire romană, datată începând cu al doilea sfert al secolului al III-lea p. Chr.

În anul 2001 a fost deschisă o secțiune pe latura de est a rezervației arheologice – SXVII/01, iar în anul 2007, o alta – SXVIII/07, în extremitatea sudică a acesteia, a căror cercetare a fost finalizată. Alte două secțiuni, SXIX/14 și SXX/16 au fost deschise pe aceeași latură a complexului, ele vizând completarea informațiilor referitoare la vestigiile care au aparținut Palatului guvernatorului Daciei romane de la Apulum.

20170913_115552Materialele arheologice descoperite

Artefactele descoperite, atât în săpăturile anterioare, cât și în cele mai recente, sunt foarte variate. Astfel, au fost găsite inscripții puse de guvernatori ai provinciei sau de membri ai staff-ului său în cinstea divinităților sau ale împăraților.

Predominant apoi (75%) este materialul tegular ștampilat – cărămizi, țigle, oloane – care poartă sigla legiunii a XIII-a Gemina, însoțită de antroponime (nume de centurioni sau de meșteri care activau în cărămidăria unității militare). Lor li se adaugă un număr mare de ștampile ale trupelor speciale însărcinate cu paza guvernatorului.

De asemenea au fost descoperite obiecte din os (ace de păr și de cusut, jetoane), din metal (piese de echipament militar sau de podoabă, confecționate din bronz sau argint), ceramică (de lux și comună), geme etc. Nu lipsesc descoperirile monetare, între care se remarcă două tezaure descoperite de A. Cserni, însumând peste 500 de monede din bronz și argint, tezaurizate din vremea Severilor și până în timpul împăratului Aurelian.

plan valorificare palatul guvernatoruluiValorificarea istorico-turistică a Palatului guvernatorului de la Apulum – realizarea unui Centru cultural de artă și arheologie

În vederea punerii în valoare a părții din Palatul guvernatorului care se află pe strada Munteniei, arhitecta Iulia Strâmbu a propus realizarea unui Centru cultural de artă și arheologice. Acesta ar presupune realizarea, peste vestigiile descoperite, a unui muzeu de sit, care să includă ruinele și obiectele găsite aici în timpul descoperirilor arheologice.

Totodată, pentru a crea un mediu cultural interactiv, arhitecta a propus și includerea în cadrul acestui centru a unei școli de arte, cele două compartimente urmând să formeze un complex cultural. Ruinele ar urma să fie păstrate in situ (în poziția în care au fost găsite). Vizitarea lor s-ar realiza pe o rețea de pasarele metalice, care ar include trasee ale clădirilor dezvelite, ele fiind prevăzute, din loc în loc, cu „buzunare”, respectiv cu nișe sau spații special amenajate, unde vor fi expuse diferite artefacte descoperite în Palatul guvernatorului. În acest mod, vizitatorii ar putea studia ruinele și exponatele „pe viu”, fără a le afecta.

plan valorificare palatul guvernatorului 1Școala de arte presupune săli specifice studierii artelor plastice, a sculpturii, olăritului, muzicii și dansului. De asemenea, a prevăzut ateliere de restaurare, săli pentru studiul artefactelor arheologice, iar ca funcțiuni conexe, strâns legate de specificul centrului, a propus o sală de conferințe și de spectacole care ar deservi ambele componente ale acestuia.

S-ar adăuga o cafenea extinsă, amplasată în grădina interioară a muzeului.

Ultimul etaj al clădirii ar fi destinat personalului științific.

Vezi și FOTO-VIDEO: Ziua Porților Deschise la situl arheologic „Palatul Guvernatorului Daciei Romane de la Apulum”

 

URL scurt: http://alba24.ro/?p=594674



avatar Publicat de pe 13 septembrie 2017 şi actualizat pe 13 septembrie 2017.
Publicat în ACTUALITATE, SOCIAL.

Ai un pont, o secvenţă filmată sau o poză ce ar putea fi interesantă și pentru alții? Trimite-o folosind formularul de pe Ştirea ta pe Alba24!

Adaugă un comentariu


Publicitate

loading...

Publicitate



Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

www.AutoPieseonline24.RO

Publicitate

Publicitate



Publicitate

Publicitate

Comentate recent

  • moderatorul de serviciu: @Ilie, daca nu-ți place expresia, articolul, citește mai bine o revista de cultură
  • Ilie: ‘la bășcălie’ ?!!!? Stimate… la asa expresii ma intreb daca nu cumva cei care scrieti aceste...
  • om: Ca nu* si-au primit banii.
  • george: trebuia sfintit si oprisa 😁😁
  • Andreea Mezei: Buna seara. Preturile chiriilor nu le-am pus de la mine. Sunt luate de pe site-urile agentiilor...

VIDEO / TESTUL de SINCERITATE pe Alba24.ro: Omul care a transformat ”Mica Romă” într-o perlă a județului

Publicitate

Publicitate

Cosmin Calin Raul - Design si Fotografie

Alba24 pe site-ul tau

HOROSCOPUL ZILEI