FOTO-VIDEO: Parada cu torțe, la Festivalul Cetăţilor Dacice 2016. Luptători daci şi romani, gladiatori şi nimfe au defilat pe străzile din Cugir

Cel mai aşteptat moment al primei zile de la Festivalul Cetăţilor Dacice de la Cugir a fost parada cu torţe. Luptători daci şi romani, gladiatori şi nimfe au defilat pe traseul Casa de Cultură Cugir – Bulevardul Victoriei – Constructorului – Alexandru Sahia – Rozelor – Stadion.

Seara de vineri a fost rezervată muzicii şi teatrului, astfel că de la ora 20.00, pe scena Casei de Cultură din Cugir a avut loc un concert de muzică de cameră al Cvartetului de coarde din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

De la ora 20.30, Trupa Skepsis a pus în scenă piesa de teatru „Zamolxe – mister păgân”, după un text de Lucian Blaga.

Parada cu torţe, de la ora 21.30, a deschis oficial Festivalul Cetăţilor Dacice de la Cugir.

Festivalul Cetăţilor Dacice se desfăşoară în acest weekend, în oraşul Cugir (vechea cetate dacică Singidava) şi propune în acest an un program divers, ce cuprinde atât evenimente culturale şi ştiinţifice, cât şi spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, cascadorii ecvestre, ateliere antice, concerte în aer liber dar şi întreceri între voinicii şi „puii de daci” din cetăţile dacice din Alba. Aproape 200 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori vor reînvia istoria şi legendele locale spunând într-un mod unic şi inedit poveştile dacilor liberi care au trăit în cetăţile de pe raza judeţului Alba.

Festivalul a debutat vineri, cu expoziţia de fotografie „Istorie şi identitate locală – Cetatea Singidava” şi un simpozion naţional despre civilizaţia dacică desfăşurate la Casa de Cultură din Cugir.

Vezi şi FOTO: Festivalul Cetăţilor Dacice 2016, la Cugir. Fotografii cât o mie de cuvinte, la Cetatea dacică Singidava

Festivalul Cetăţilor Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, fiind cel mai important festival dacic din România. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba. Festivalul este deja o tradiţie în judeţul Alba şi a ajuns la ce-a de-a X-a ediţie fiind şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.

Vezi 24-26 iunie: Festivalul Cetăților Dacice, la Cugir. Vechea aşezare Singidava reînvie pentru cel mai important festival dacic din România. PROGRAMUL

Cetatea dacică de la Cugir (vechea aşezare dacică Singidava) datează de la sfârşitul secolului al II-lea d. H. fiind, potrivit cercetătorilor, o fortificaţie cu ziduri groase de 2- 3 metri construite din piatră şi pământ. În decursul timpului în această zonă au fost descoperite numeroase locuinţe antice cu un bogat inventar dar şi tezaure compuse din monede de argint. Cea mai importantă descoperire de la Singidava este „mormântul princiar”, aşa cum a fost denumit de arheologi, fiind un mormânt de incineraţie care se presupune că ar fi al conducătorului tribului de daci din zonă. Specialişti au concluzionat după cercetarea inventarului funerar că aristocratul local ar fi fost aşezat într-un impozant car de paradă cu patru roţi, alături de care s-au găsit şi resturile incinerate de la trei cai, dar şi o bogată ofrandă constând în vase ceramice, obiecte de aur, argint, fier şi bronz. De asemenea au fost găsite resturile unui coif, ale unei cămăşi de zale, ale unui scut din lemn placat cu piele, o lance, o sabie dreaptă, un pumnal dar şi alte piese de podoabă. După mai multe săpături şi cercetări ale artefactelor descoperite în zona Cugirului, specialiştii au concluzionat că cetatea dacică de la Cugir poate fi identificată cu antica aşezare Singidava menţionată pentru prima dată de geograful antic Ptolemeu.

foto: Sorin Giurcă