Sfinții Trei Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Tradiții şi superstiţii

Pe 30 ianuarie, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe cei trei sfinți ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Aceștia au lăsat, prin scrierile lor, inegalabile pagini de teologie, încă din primele secole de creștinism. Cei trei sunt sărbătoriți și individual pe 1, 25  și 27 ianuarie.

Tradiția Bisericii spune că atât de mare era darul teologiei în acești sfinți, încât ei se individualizau chiar dacă vorbeau despre același unic Hristos. Așa au apărut unele neînțelegeri, mai puțin creștine, între creștini despre care dintre sfinți este mai mare. Rezolvarea vine în anul 1084 când cei trei sfinți se arată într-o vedenie Sfântului Ioan Mauropous spunându-i:

„După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem și nicio vrajbă nu este între noi. Fiecare din noi, la timpul său, îndemnați de Duhul Sfânt, am scris învățături pentru mântuirea oamenilor. Împreunează-ne, dar, făcându-ne praznic la câte trei într-o singură zi, și înștiințează cu aceasta pe creștini, că noi în fața lui Dumnezeu, una suntem.”

Vasile cel Mare. Filosofie, medicină, matematică…

Acesta se naște în jurul anului 330 în una din cele interesante familii ale creștinismului, o familie ce a dat șase sfinți: Sfânta Macrina cea Bătrână (bunica), Sfânta Emilia (mama), Sfântul Grigorie de Nyssa (frate), Sfântul Petru de Sebaste (frate) și Sfânta Macrina cea Tânără (soră).

Tatăl său, retor, îl îndrumă pe drumul cunoașterii. Marele teolog al Bisericii studiază logica, matematica, gramatica, științele naturii, retorica, filosofia și medicina la Cezareea Palestinei, Constantinopol și Atena. În 370 este pus arhiepiscop de Constantinopol. Din această poziție demonstrează Sfântul Vasile cel Mare înființează așa-numitele vasiliade, primele instituții de asistență socială din istorie. În urma sa au rămas vaste lucrări de o înaltă teologie, printre care Hexaimeronul, lucrare exegetică referitoare la creearea lumii.

„Raţiunea porneşte de la cunoaştere pentru a ajunge la credinţă.” – Sfântul Vasile cel Mare

Grigorie de Nazianz, Teologul

Născut tot în jurul anului 330, Sfântul Grigorie de Nazianz este cinstit și de către Biserica Catolică. Grigorie studiază gramatica în Capadocia, după care își continuă studiile în Atena. Ajunge preot, episcope de Sasima și îi urmează, ca arhiepiscop, lui Vasile cel Mare, în scaunul Constantinopolului. Prietenia acestuia cu Vasile cel Mare va fi pe deplin sintetizată în cuvintele: „sunt două trupuri, dar un singur suflet”.

Spre bătrânețe cere voie împăratului și se retrage în Nazianz, unde scrie opera teologice, printre care „Cântesc de seară”.

Ioan Gură de Aur. Retorică, filosofie, drept…

Unul din cei mai mari oratori ai creștinismului, Sfântul Ioan Hrisostom se distinge prin limpezimea ideilor, dar și agresivitatea lor. Născut în Antiohia, în jurul anului 354, Ioan rămâne orfan de tată încă din copilărie. Devine diacon, preot, iar mai apoi arhiepiscop de Constantinopol în 397.

Scrierile acestuia, minunate, dureroase, agresive, sau vindecătoare nu și-ai pierdut nicicând valabilitatea, orice cititor al său având senzația că timpul minte și că acesta nu a trăit acum aproape două milenii. Printre multiplele opere, se numără și un cutremurător Tratat despre Preoție în care acesta expune foarte direct durerile, dar și bucuriile preoției.

În 1936, cei trei sfinți sunt desemnați ca patronii spirituali ai tuturor instituțiilor de învățământ teologic din lume.

Citate celebre ale acestora:

„Raţiunea porneşte de la cunoaştere pentru a ajunge la credinţă.” – Sfântul Vasile cel Mare

„Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când ne aplecăm, decât atunci când ne îndreptăm în sus.” – Sfântul Grigorie de Nazianz

„Ai păcătuit? Nu-ţi cer nimic altceva decât aceasta: intră în biserică şi spune-I cu pocăinţă lui Dumnezeu: „Am păcătuit”.” – Sfântul Ioan Gură de Aur

„Se tem de moarte doar cei care nu cred în Înviere.” – Sfântul Ioan Gură de Aur