1 iunie, Ziua Internațională a Copilului. Când a fost sărbătorită prima dată și ce drepturi au copiii

Ziua Internaţională a Copilului îşi are originea în anul 1925, la „Conferinţa pentru bunăstarea copiilor”, care a avut loc la Geneva. Reprezentanţii celor 54 de ţări participante au elaborat „Declaraţia de la Geneva privind protecţia copilului”, axată pe combaterea sărăciei, a exploatării copiilor şi numeroase aspecte legate de educaţie.

În urma acestei convenţii, mai multe state participante au convenit să desemneze o „Zi a copilului”, zi ce a fost sărbătorită pentru prima dată la San Francisco, în anul 1925.

Treizeci de ani mai târziu, în 20 noiembrie 1954, Adunarea generală ONU adoptă „Declaraţia drepturilor copilului” şi, 35 de ani mai târziu, la aceeaşi dată (20 noiembrie 1989) şi în acelaşi cadru se semna Convenția cu privire la Drepturile Copilului – o lege internațională care stipulează drepturile pe care le au copiii și tinerii din întreaga lume.

Legea 272 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului aprobată în anul 2004 este legea care reglementează, în România, cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului.

Ziua de 1 Iunie – „Ziua Internaţională a Copilului” este o zi în care trebuie să sărbătorim copilăria, este un prilej de a oferi sprijin copiilor, este o zi care vrea să arate că el, copilul, este un mare dar al vieţii – dar ce trebuie să fie ocrotit şi iubit necondiţionat.

Drepturile tuturor copiilor trebuie respectate, indiferent de rasa, etnia sau naţionalitatea fiecăruia, de culoarea pielii, de limba vorbită, de religia practicată, indiferent dacă sunt fete sau băieţi. Copiii trebuie să fie protejaţi împotriva oricărei forme de discriminare.

Convenţia cu privire la Drepturile Copilului are 42 de articole care se referă strict la drepturile copilului. Aceste articole sunt clasificate în:

drepturi de protecție
drepturi de dezvoltare
drepturi de participare

Art. 6
Orice copil are dreptul la viaţă, supravieţuire şi dezvoltare.

Art. 7, 8
Orice copil are dreptul la un nume, la o naţionalitate, are dreptul, în măsura posibilului, să-şi cunoască părinţii şi să fie îngrijit de aceştia.

Art. 12, 13, 14, 15
Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte. Copiii au dreptul de a se informa, de a fi ascultaţi.

Orice copil are dreptul la libertatea de a gândi, de a avea o religie, de a participa la întruniri paşnice care nu încalcă drepturile celorlalţi.

Art. 24
Copiilor trebuie să li se asigure condiţii pentru a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă şi de a beneficia de servicii medicale şi de recuperare.

Părinţii lor vor fi informaţi despre avantajele alăptării, ale igienei şi curăţeniei mediului înconjurător, despre modalităţile de prevenire a accidentelor şi a practicilor dăunătoare sănătăţii copiilor.

Art. 28, 29
Copiii au dreptul la o educaţie de calitate care să le asigure egalitatea de şanse şi dezvoltarea personalităţii lor. Ei au dreptul la învăţământ primar obligatoriu şi gratuit, la asigurarea accesului la liceu şi facultate, la servicii de informare şi orientare şcolară şi profesională.

Art. 30
Copilul care are altă etnie, religie, vorbeşte altă limbă decât majoritatea are dreptul la viaţă culturală proprie, are dreptul să îşi declare apartenenţa religioasă şi să practice propria religie. Are, de asemenea, dreptul de a folosi limba proprie.

Art. 19, 34, 36, 37, 39
Copiii trebuie protejaţi împotriva oricăror forme de exploatare, împotriva violenţei, abuzului, abandonului şi a altor tratamente dăunătoare.

sursă: wikipedia.org, unicef.ro