1 noiembrie 1599: Mihai Viteazul intra în Alba Iulia, după victoria de la Șelimbăr. Moment istoric important în viața orașului

Ziua de 1 noiembrie poartă o semnificație istorică foarte importantă, intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Intrarea sa triumfală în capitala Principatului Transilvaniei avea să anunțe un eveniment istoric major, unirea celor trei țări române sub conducerea unui singur conducător.

Evenimentul din toamna anului 1599 nu a reprezentat primul episod în care Mihai Viteazul s-a aflat la Alba Iulia.

Prima ședere la Alba Iulia a avut loc în anul 1592, atunci când Mihai a primit azil politic din partea principelui Transilvaniei, ca urmare a implicării sale, în calitate de ban al Craiovei, în complotul împotriva domnitorului Alexandru cel Rău.

Vezi şi FOTO: Cum a petrecut Mihai Viteazul, Crăciunul la Alba Iulia. Învins și învingător la curtea Principelui Transilvaniei

Al doilea episod a avut loc în anul 1596, în urma victoriei de la Călugăreni. Atunci, domnitorul muntean a fost primit la curtea princiară în calitate de vasal al lui Sigismund Báthory.

Alba Iulia – capitala țărilor române unite de Mihai Viteazul

Au trecut mai bine de patru secole de când Alba Iulia a fost pentru prima dată capitala țărilor române unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul.

Înainte de îndeplinirea idealului românesc, de unire a teritoriilor de la nord și sud de Carpați, în 1600, în istorie a rămas glorioasa intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după victoria de la Şelimbăr asupra oştilor transilvane, conduse de cardinalul Andrei Bathory.

Stăpânirea lui Mihai asupra Transilvaniei: Jocul diplomatic

Intervenția militară asupra unui stat și principe creștin (Andrei Báthory) trebuia justificată de către Mihai Viteazul. Această argumentare trebuia făcută, deoarece atât Țara Românească, cât și Principatul Transilvaniei făceau parte din Liga Sfântă, o alianță militară formată din mai multe state europene, îndreptată împotriva Imperiului Otoman.

Astfel, la data de 4 noiembrie 1699, Mihai îi trimite împăratului Sfântului Imperiu Roman de Neam German, Rudolf al II-lea, o scrisoare, prin care domnitorul muntean justifica intervenția militară în Transilvania din cauza nestatorniciei lui Andrei Báthory, care ar fi vrut să părăsească Liga Sfântă.

După mai multe solii trimise de ambele părți, Rudolf al II-lea îi recunoaște dreptul lui Mihai de a guverna Transilvania în numele său, sub titlul de „consilier și locţiitor al împăratului pentru Transilvania și căpitan general al oștirilor din Partium”, scrie Historia.

Este important să menționăm faptul că Mihai era vasalul împăratului habsburg încă din anul 1598. Prin semnarea Tratatului de la Timișoara, cel din urmă își lua angajamentul de sprijini mlitar Țara Românească și de a-i recunoaște domnia ereditară a lui Mihai.

Titlul de „domn al Țării Ardealului”

În ciuda faptului că lui Mihai nu i-a fost recunoscut titlul de principe de către Rudolf al II-lea sau de Dieta Transilvaniei, acesta este menționat ca „domn al Ţării Ardealului” în câteva documente.

Un exemplu îl constituie un act emis de Mihai Viteazul, la data de 20 aprilie 1600, din cetatea Făgărașului. În acel document, domnitorul muntean se intitulează „Io Mihail voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn a toată Ţara Ardealului”.