2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată. Noi, recorduri de temperatură, în ultimele 10 luni. Atenționările meteorologilor

2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată. Din ianuarie până în octombrie, temperatura medie globală a indicat noi recorduri. Specialiștii atrag atenția privind schimbarea climei.

Anul 2024 va fi aproape sigur cel mai cald an înregistrat vreodată, a declarat joi Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S) al Uniunii Europene. Datele au fost făcute publice înaintea summitului ONU privind schimbările climatice COP29 de săptămâna viitoare din Azerbaidjan.

Țările vor încerca să convină asupra unei creşteri semnificative a finanţării pentru combaterea schimbărilor climatice.

C3S a declarat că, din ianuarie până în octombrie, temperatura medie globală a fost atât de ridicată încât 2024 va fi cu siguranţă cel mai cald an din lume. Excepţie este cazulîn care anomalia de temperatură din restul anului scade până aproape de zero.

„Cauza fundamentală care stă la baza recordului din acest an este schimbarea climei”, a declarat pentru Reuters directorul C3S, Carlo Buontempo.

„Clima se încălzeşte, în general. Se încălzeşte pe toate continentele, în toate bazinele oceanice. Aşa că suntem pe cale să asistăm la doborârea acestor recorduri”, a precizat el.

2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată. Opiniile cercetătorilor

Oamenii de ştiinţă au declarat că 2024 va fi, de asemenea, primul an în care planeta se va încălzi cu peste 1,5 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială, 1850-1900, când oamenii au început să ardă combustibili fosili la scară industrială.

Emisiile de dioxid de carbon rezultate din arderea cărbunelui, a petrolului şi a gazelor reprezintă principala cauză a încălzirii globale.

Sonia Seneviratne, climatolog la universitatea ETH Zurich, a declarat că nu este surprinsă de atingerea acestui punct de referinţă şi a îndemnat guvernele participante la COP29 să convină asupra unor acţiuni mai ferme pentru a-şi dezbăra economiile de combustibilii fosili care emit CO2.

„Limitele care au fost stabilite prin Acordul de la Paris încep să se prăbuşească ca urmare a ritmului prea lent al acţiunilor climatice din întreaga lume”, a subliniat Seneviratne.

Prag pentru încălzirea globală

Ţările au convenit prin Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină momentul în care încălzirea globală va depăşi 1,5 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială, pentru a evita cele mai grave consecinţe.

Lumea nu a depăşit acest prag – care se referă la o temperatură globală medie de 1,5 grade Celsius pe parcursul deceniilor – însă C3S preconizează o depăşire a acestui obiectiv de la Paris în jurul anului 2030.

„Practic, acum e la un pas distanţă”, a declarat Buontempo.

„După 10 luni din 2024, este acum aproape sigur că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat şi primul an cu peste 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, conform setului de date ERA5”, a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess, citată joi de agenţia DPA.

„Acest lucru marchează o nouă etapă în înregistrările temperaturii globale şi ar trebui să servească drept catalizator pentru creşterea ambiţiilor pentru viitoarea Conferinţă privind schimbările climatice COP29”, a adăugat Burgess.

Fenomene meteo extreme

ERA5 este a cincea generaţie de date reanalizate de la Centrul European pentru Prognoză Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) pentru clima la nivel global şi vreme din ultimele 8 decenii, potrivit site-ului C3S Climate Data Store (CDS).

Fiecare fracţiune de creştere a temperaturii generează fenomene meteorologice extreme. În octombrie, inundaţii catastrofale au ucis sute de persoane în Spania, incendii record au devastat Peru, iar inundaţiile din Bangladesh au distrus peste 1 milion de tone de orez, provocând creşterea preţurilor la alimente. În Statele Unite, uraganul Milton a fost, de asemenea, agravat de schimbările climatice provocate de om, aminteşte Reuters.

Înregistrările C3S datează din 1940 şi sunt comparate cu înregistrările valorilor de temperatură la nivel global care datează din 1850.