23 aprilie, Ziua Feroviarilor din România. Lucrătorii din CFR îl au ca patron spiritual pe Sfântul Gheorghe

Ziua Feroviarilor este sărbătorită în România pe 23 aprilie, în aceeași zi cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care este și ocrotitorul spiritual al ceferiștilor. Această zi este dedicată tuturor celor care lucrează în domeniul feroviar – de la mecanici de locomotivă și conductori, la ingineri, tehnicieni și personal administrativ.

Sărbătoarea subliniază contribuția feroviarilor la transportul de persoane și mărfuri, la siguranța și funcționarea infrastructurii naționale de transport.

Căile ferate române au o tradiție de peste 150 de ani, primele linii fiind construite în a doua jumătate a secolului XIX.

De-a lungul timpului, ceferiștii au fost implicați nu doar în activități economice, ci și în momente cheie ale istoriei țării, inclusiv în războaiele de independență și în cele mondiale.

Istoria CFR

Căile Ferate Române (CFR) reprezintă compania națională responsabilă de transportul feroviar din România. Instituția a fost înființată oficial în anul 1880, deși prima linie de cale ferată de pe teritoriul actual al României a fost dată în folosință încă din 1854.

În urma unui proces de reorganizare, CFR a fost divizată, iar CFR S.A. a rămas în prezent administratorul infrastructurii feroviare destinată transportului de pasageri și mărfuri. Totodată, au fost înființate alte companii, deținute în totalitate de stat, care se ocupă exclusiv de operarea transportului feroviar de călători și marfă.

Prima cale ferată dată în folosință pe 20 august 1854

Prima cale ferată construită pe teritoriul actual al României a fost linia Oravița–Baziaș, dată în folosință pe 20 august 1854, în Banat. Inițial destinată transportului de marfă, în special cărbune din zona Aninei către portul dunărean Baziaș, linia avea o lungime de 62,5 km. Traseul trecea prin localități precum Răcășdia, Iam, Jasenovo și Bela Crkva, ultimele aflate în prezent în Serbia. Cunoscută sub denumirea germană „Kohlenbahn” (linia cărbunelui), această cale ferată este considerată cea mai veche din rețeaua feroviară românească.

Construcția liniei a început în 1846, a fost întreruptă din cauza Revoluției de la 1848, reluată în 1850 și finalizată în 1854.

În 1857, a fost inaugurată prima cale ferată destinată transportului de călători, între Szeged și Timișoara, conectând orașul Timișoara la rețeaua feroviară europeană.

În deceniile următoare (1860–1875), rețeaua feroviară s-a extins progresiv spre Transilvania, Bucovina, Muntenia, Moldova și Oltenia.

Până la Marea Unire din 1918, căile ferate au evoluat în cadrul a două rețele distincte: una în Vechiul Regat al României, cealaltă sub administrația Imperiului  Austriac, devenit Austro-Ungaria după 1867, prin compania feroviară St.E.G. (Société des chemins de fer de l’État).