Connect with us
Publicitate

Eveniment

29 iunie: Sfinții Petru și Pavel sau Sânpetru de vară. Tradiții, obiceiuri și superstiții la români

29 iunie: Sfinții Petru și Pavel

Publicat

29 iunie: Sfinții Petru și Pavel sau Sânpetru de vară. Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel, celebrată pe 29 iunie, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin.

Aceasta comemorează amintirea celor doi apostoli și este sărbătorită de bisericile ortodoxe, catolice și de alte confesiuni creștine.

Sfântul Apostol Petru, care mai înainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele Galileei cea din Palestina, dintr-o cetate mică şi neslăvită, care se numeşte Betsaida.

MESAJE pentru sărbătoriţi, de Sfinţii PETRU și PAVEL. Idei de felicitări și urări la celebrarea zilei numelui

El era fiul lui Iona, din seminţia lui Simeon, şi frate cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, potrivit doxologia.ro.

În timpul activităţii de pe pământ a Mântuitorului, Petru a fost de faţă în toate ocaziile, când doar un grup restrâns dintre ucenici au fost admişi (Matei 9. 18-26; 17, 1-8; 26, 37).

Deşi privilegiul de a fi descoperit că Iisus este Mesia îi revine Sfântului Apostol Andrei (Ioan 1,41), Petru este cel care afirmă cu mai multă tărie acest lucru, fapt pentru care Mântuitorul îl evidenţiază (Matei 16, 13-20).

Cu toate acestea, Petru nu este statornic în credinţa sa în Hristos. Sfântul Apostol Petru, cu voia lui Dumnezeu, a fost lăsat să se lepede de trei ori de Hristos, în vremea Sfintelor Sale Patimi.

Sfântul Apostol Pavel, care mai înainte de apostolie se numea Saul, era de neam iudeu din seminţia lui Veniamin.

El s-a născut în Tarsul Ciliciei, din părinţi cinstiţi, care mai înainte au petrecut în Roma, apoi s-au mutat în Tarsul Ciliciei cu cinstitul titlu de cetăţeni romani, pentru care Pavel după aceea s-a numit şi roman.

Faptele Apostolilor relatează despre persecuţia pe care el însuşi o conducea împotriva creştinilor (8, 3).

În drum spre Damasc, unde se îndrepta pentru a-i aresta pe creştinii de acolo şi a-i aduce la Ierusalim spre a fi judecaţi, Saul trăieşte momentul de răscruce care îi va schimba viaţa.

Îi vorbeşte Mântuitorul Iisus Hristos.

„Dar pe când călătorea el şi se apropia de Damasc, o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată. Şi, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: ‘Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?’ Iar el a zis: ‘Cine eşti, Doamne?’

Şi Domnul a zis: ‘Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigoneşti. Greu îţi este să izbeşti cu piciorul în ţepuşă’. (Fapte 9, 3-5) Evenimentul, relatat de trei ori în Faptele Apostolilor (9, 1-19; 22, 5-16 şi 26, 12-18), îl transforma pe Saul, dintr-un înflăcărat prigonitor al creştinilor, în cel mai mare propovăduitor al Evangheliei lui Hristos.

„Şi pentru că nu mai vedeam, din cauza strălucirii acelei lumini, am venit în Damasc, fiind dus de mână de către cei ce erau împreună cu mine.

Iar un oarecare Anania, bărbat evlavios, după Lege, mărturisit de toţi iudeii care locuiau în Damasc, venind la mine şi stând alături, mi-a zis: ‘Frate Saule, vezi iarăşi!’ Şi eu în ceasul acela l-am văzut”. (Fapte 9, 11-13) Saul este botezat de către Anania.

Propovăduieşte apoi la Damasc, că Iisus este Fiul lui Dumnezeu (Fapte 9, 20). Sfântul Pavel a făcut trei călătorii misionare, propovăduind ziua şi noaptea, cu timp şi fără timp, vestea cea bună, mai întâi în Antiohia, în Cipru; apoi în Asia Mică, în Pamfilia, Frigia, Galatia cu cetăţile Listra, Iconiu, Derbe, Milet, şi Efes, unde a pătimit multe de la păgâni şi iudei.

Apoi, îndemnat de Duhul Sfânt (Fapte 16, 9), a trecut în Macedonia şi în Ahaia (Grecia), propovăduind în cetăţile Filipi, Bereea, Tesalonic, Corint, şi Atena.

Postul Sfinților Petru și Pavel 2024 a început luni, 24 iunie. În acest an, postul durează doar cinci zile.

În fiecare an, pe 29 iunie, sunt prăznuiţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În 2024, cei doi sfinţi vor fi sărbătoriţi într-o zi de sâmbătă.

29 iunie: Sfinții Petru și Pavel: Tradiţii şi obiceiuri de Sânpetru

Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută ca Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare.

În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.

Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.

Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

În tradiţia populară, până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

În ajunul sărbătorii, se poartă amulet ele cu usturoi şi pelin

Ziua care precede sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este dedicată spiritelor cerului care, potrivit tradiţiei, în ajunul praznicului umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Oamenii se protejează împotriva acestor spirite răzbunătoare cu ajutorul amuletelor, respectiv poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie care conţine usturoi şi pelin.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi timp de trei zile, pentru ca ei să-i protejeze pe agricultori împotriva furtunilor, iar  grânele lor să fie bogate. În mediul rural, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru şi marchează începerea secerişului şi jumătatea verii agrare. Postul sfinților Petru și Pavel începe cu o săptămână înainte.

Misiunile Sfântului Petru, sfetnicul lui Dumnezeu

Prin tradiţie, Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, pe care acesta îl consultă de fiecare dată când ia decizii importante. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat Sfântului Petru cheile Raiului şi misiunea de a veghea la porţile acestuia. Fiind şi stăpânul cămărilor cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, îndeosebi lupii, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor.

De asemenea, tot Sfântului Petre îi revine şi atribuţia de protejare a recoltelor, el topeşte în bucăţele mici şi fierbe grindina, pentru ca aceasta să nu distrugă recoltele.

Postul negru în ajunul sărbătorii

În ziua praznicului, Sfântul Petru împlineşte o dorinţă importantă până la sărbătoarea Bunei Vestiri credincioşilor care ţin post negru în ajunul sărbătorii. Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă, până la sărbătoarea Bunei Vestiri, orânduită în Calendarul Ortodox la 25 martie.

Până în ziua praznicului nu se scutură merii

În tradiţia populară se spune că, până în această zi, nu se scutură merii. De aceea, gospodarii respectă această datină pentru ca Sfinţii Apostoli prăznuiţi să le ocrotească ogoarele de căderea grindinei.

Sânpetru are grijă de călătorii rătăciţi

În ziua sărbătorii, Sânpetru pocneşte din bici. Cu acest prilej, din vârful biciului se răspândesc o mulţime de scântei, iar Sfântul Petru le transformă în licurici; aceştia au misiunea să-i călăuzească  pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

29 iunie: Sfinții Petru și Pavel: Tradiţia Moşilor de Sânpetru

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se  respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru, numiţi şi Moşii de vară.

De aceea se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrişoare, zarzăre şi colivă şi miere în fagure.

După ce au fost sfinţite, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Totodată, la Moşii de Sânpetru, gospodinele dau de pomană oale cu apă, pentru ca rudele trecute la viaţa veşnică să aibă din ce să bea apă.

Prin tradiţie, femeile împart şi vase cu mâncare gătită, căni cu lapte şi vin împodobite cu flori şi cu cireşe.

Începând cu ziua praznicului, femeile tinere pot mânca mere

Din respect pentru rudele din familie, trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţii. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la  mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.

Un ritual renumit pentru frumuseţe

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Prognoză meteo

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase sau seci de miez.

Gospodarii respectă sărbătoarea lupilor

Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă,  pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

Împărțirea de ofrande și punerea de dorințe

În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere atât prietenilor, cât şi vecinilor, urându-le să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste daruri şi la anul.

După ce am dăruit aceste ofrande, după masa de prânz, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, apoi ne punem o dorinţă fierbinte.Tradiţia spune că această dorinţă se împlineşte.

Mamele pregătesc talismane pentru fiicele lor

În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin).Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul .

Pe cine felicităm de Sfântul Petru și Pavel

În ziua praznicului să-i felicităm pe toţi ce poartă aceste nume:  Petre, Petru, Petrişor, Petruţ, Petruş, Petrică, Pătru, Petruţa, Petronela, Pavel, Pavelică, Paveluţă, Păvălaş, Paul, Paulică, Paulin, Petrache, Paula, Petruţa, Paulina, Paula.

sursa: creștinortodox.ro

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate