29 septembrie- Ziua Internațională de Conștientizare a Risipei Alimentare: Românii aruncă la gunoi 2,5 milioane de tone de mâncare

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU) se sărbătoreşte la 29 septembrie. Marcarea acestei zile trage un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele.

Este o nouă ocazie pentru a implica activ publicul (autorităţile naţionale sau locale) şi sectorul privat (întreprinderi şi persoane) pentru a prioritiza acţiunile şi pentru a merge mai departe cu inovarea pentru a reduce pierderile şi risipa de alimente, spre refacerea şi reconstrucţia sistemelor alimentare mai bune şi rezistente.

De aceea, în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost desemnată ziua de 29 septembrie drept Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (Rezoluţia A/RES/74/209), astfel fiind recunoscut rolul fundamental pe care îl are producţia durabilă de alimente în promovarea securităţii şi nutriţiei alimentare, potrivit www.un.org.

Fără îndoială, această nouă zi internaţională se confruntă cu o mulţime de provocări pentru atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte „consumul şi producţia responsabilă”, pentru ca foametea să nu mai existe şi, totodată, împotriva schimbărilor climatice scrie agerperes.ro

Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este esenţială într-o lume în care numărul persoanelor afectate de foamete a crescut, începând din 2014, iar tone de alimente comestibile au fost pierdute sau irosite zilnic.

Atunci când alimentele sunt pierdute sau irosite, toate resursele folosite pentru a le produce – incluzând apa, pământul, energia, forţa de muncă şi capitalul – se irosesc.

În plus, eliminarea pierderilor de alimente şi a deşeurilor în depozitele de deşeuri duce la emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice.

O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi.

Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente duce la estomparea sărăciei şi a foametei, Dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite în prezent, am putea hrăni milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume şi, în ceea ce priveşte schimbările climatice, daunele vor fi reduse, ţinând cont de faptul că, în prezent, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 7% din emisiile globale de gaze cu efect de seră şi aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată, potrivit www.un.org.

Având în vedere creşterea populaţiei la nivel global, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte nevoia urgentă de a folosi cantităţile mari de alimente pierdute şi irosite pe tot globul, subliniind riscurile care implică şi schimbările climatice, durabilitatea agriculturii, mijloacele umane de trai şi aprovizionarea cu alimente.

Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este, de asemenea, menţionată în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă şi în special în Obiectivul 12.3, care solicită reducerea la jumătate a deşeurilor alimentare pe cap de locuitor la nivel de retail şi consumator, precum şi reducerea pierderilor de alimente pe parcursul producţiei şi aprovizionării lanţurilor de magazine.

Românii aruncă la tomberon 2,5 milioane de tone de alimente

6000 de tone de alimente ajung zilnic la tomberon, iar un singur român aruncă pe an în jur de 130 de kg de mâncare.

Potrivit ANSVSA, România risipește anual 2,5 milioane de tone de alimente. Asta înseamnă că fiecare român aruncă la gunoi, în medie, 70 de kilograme de mâncare în fiecare an. Cifra plasează România la jumătatea clasamentului european al țărilor care trimit mâncarea la pubelă, după numărul de kilograme pe cap de locuitor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că 49% din risipa alimentară se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației; sectorul industriei alimentare generează 37% din risipă; alimentația publică – 5%, iar sectorul agricol – 2%.

Cauzele risipei alimentare

Risipa alimentelor poate avea loc în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare şi anume la fermă, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în gospodăriile populaţiei. Motivele producerii deșeurilor alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate.

Factorii care contribuie la risipa alimentară

• Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare,
• Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,
• Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine,
• Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,
• Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul),
• Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului,  produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),
• Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

La baza tuturor acestor probleme stă o lipsă generală de conștientizare a soluțiilor posibile și a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare.

Recomandări pentru reducerea risipei alimentare

ACASĂ:

• Planificați-vă mesele;
• Puteţi să folosiți surplusul de la prepararea meselor anterioare;
• Citiți informațiile despre data durabilităţii minimale a alimentelor. Aceasta poate fi exprimată în două feluri în funcţie de perisabilitatea alimentului, respectiv „expiră la data…” (ne informează despre siguranţa alimentelor) și „a se consuma de preferinţă înainte de data…” (ne informează despre calitatea alimentelor);
• Puneți mai puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
• Congelați! (porții gata făcute);
• Depozitați alimentele în mod corespunzător (verificați etichetele pentru instrucțiuni de stocare, asigurați-vă că frigiderul este potrivit între 1 °C și 5 °C);
• Cunoașteți permanent ce alimente aveţi în cămară și frigider;
• Rotiți alimentele stocate acasă – „primul intrat, primul ieșit”!

LA MAGAZINE SAU PIAŢĂ:

• Faceţi o listă de cumpărături;
• Nu cumpărați când vă este foame;
• Cumpărați doar cantitatea de care aveți nevoie (dimensiunea potrivită a ambalajului sau alimente vrac);
• Puteţi alege fructe și legume imperfecte din punct de vedere al aspectului exterior (formă, dimensiune), aflate adesea la reducere;
• Puteţi achiziţiona şi consuma produsele aflate la reduceri şi care sunt aproape de atingerea datei durabilităţii minimale.

LA SERVICIU/ȘCOALĂ:

• Cereți să vi se servească porția potrivită pentru dumneavoastră (la cantină);
• Fiţi atenţi la frigiderul din birou/coșul de fructe/cutia cu bomboane;
• Diseminaţi către colegi recomandările despre cum putem preveni risipa de alimente.

ÎN CAFENELE, RESTAURANTE ȘI HOTELURI:

• Puneți puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
• Luați acasă ce vă rămâne;
• Gestionați-vă apetitul și pofta de mâncare, în funcție de ora zilei.