5 iunie – Ziua Învățătorului. A fost stabilită după data de naștere a întemeietorului învățământului modern românesc

Pe 5 iunie se sărbătorește Ziua Învăţătorului. instituită prin Legea nr. 289/2007, este marcată, în fiecare an, la data de 5 iunie, și a fost stabilită după data naşterii “fondatorului învăţământului în limba naţională în Ţara Românească” – Gheorghe Lazăr.

Ziua Învăţătorului este sărbătorită în toate unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale din sistemul românesc. Potrivit Legii nr. 289/2007, Ministerul Educaţiei şi alte instituţii pot acorda premii, distincţii, medalii şi titluri onorifice cadrelor didactice şi elevilor, pentru merite deosebite.

În 2023 Ziua Învățătorului a picat în a doua zi de Rusalii și este zi liberă. În plus în aceste zile învățătorii de află în grevă.

Cine a fost Gheorghe Lazăr

Gheorghe Lazăr, născut la Avrig, este considerat fondatorul învățământului în limba națională din Țara Românească. În 1818, a înființat în București prima școală cu predare în limba română, Şcoala de la Sfântul Sava.

Personalitate complexă, Gheorghe Lazăr s-a manifestat ca organizator şi conducător de şcoală, autor a mai multor manuale, inginer practician, orator, moralist şi scriitor. Din perspectiva acţiunilor sale, el este unul dintre întemeietorii culturii române moderne.

Gheorghe Lazăr (n. 5 iunie 1779 – m. 17 sept.1823) şi-a început educaţia la şcoala primară în localitatea natală, apoi, a urmat liceul piarist din Cluj (1798-1805). În 1802 a învăţat la liceul catolic din Sibiu iar în 1805, a studiat la Cluj.

Studiile variate urmate aici (limbi străine, teologie, drept, filosofie, ştiinţe) au pus bazele viitoarei pregătiri enciclopedice a lui Gheorghe Lazăr. A obţinut o bursă, cu ajutorul episcopului ortodox Nicolae Huţovici, şi a devenit student la Viena.

Aici a audiat cursuri de teologie, filosofie, drept, pedagogie, literatură, matematică, inginerie, ştiinţe militare, medicină, fiind influenţat de curentul iluminist, potrivit lucrării “Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900” (Bucureşti, Editura Academiei, 1979).

În 1811 a devenit profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu, dar la sfârşitul anului a plecat la Braşov, în urma ostilităţilor întâmpinate din partea autorităţilor şi, mai ales, din partea episcopului Vasile Moga.

Citește și Mesaje de Ziua Învățătorului. Felicitări și urări pentru cei care ți-au predat prima lecție a vieții

Încercările de a-şi tipări lucrările traduse, în 1814-1815, au fost supuse eşecului din cauza intervenţiilor potrivnice ale lui Moga. Arhidiacon din 1814, Gheorghe Lazăr a candidat în 1815 la scaunul episcopal de la Arad, dar a fost înlăturat de un contracandidat susţinut de mitropolitul Stratimirovci. În cele din urmă, Lazăr a fost destituit din profesorat.

A trecut munţii, în 1816, stabilindu-se în Bucureşti, unde şi-a câştigat existenţa mai întâi ca profesor particular. Pentru a-şi putea duce la capăt planul de înfiinţare a primei şcoli naţionale de nivel superior în limba română, cărturarul ardelean trebuia mai întâi să se facă cunoscut, să îşi demonstreze competenţa în chestiuni şcolare şi să obţină sprijinul boierilor-efori din Bucureşti, dar şi al altor cărturari români, potrivit lucrării “Cultură naţională şi spirit european (1818-1864)” (Nicolae Isar, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004).

Prima școală națională românească

Actul de întemeiere al primei şcoli naţionale româneşti l-a constituit anafora boierilor-efori din data de 6 martie 1818. Între semnatarii acesteia, pe lângă mitropolitul Nectarie, se numărau Constantin Bălăceanu, Iordache Golescu, Grigore Dimitrie Ghica.

Cererea boierilor-efori a fost aprobată la 24 martie 1818, de către domnitorul Ioan Caragea (1812-1818), care a consfinţit deschiderea în august a primei şcoli superioare româneşti, în localul de la “Sf. Sava”. La început, elevii săi erau băieţi de mici meseriaşi, târgoveţi şi dascăli, pentru că fiii de boieri frecventau în continuare şcoala grecească.

Şcoala şi-a început activitatea în august 1818, inaugurarea fiind marcată prin lansarea de Gheorghe Lazăr a cunoscutei “Înştiinţări”, în care era expus un adevărat proiect de organizare a învăţământului românesc în patru trepte (“tagme”) de învăţături.

În procesul de predare, a fost frecvent ajutat de Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, Simion Marcovici, Ioan Pandele şi, din 1819, de fostul său elev, Ion Heliade-Rădulescu.

El însuşi a predat matematica şi filosofia în prelegeri destinate elevilor, dar şi publice, prin care urmărea nu numai educaţia culturală a auditoriului, ci şi pe aceea patriotică şi naţională.

Vasta acţiune didactică proiectată de Lazăr includea şi pregătirea viitorilor profesori români, cerinţă reflectată în decizia Eforiei Şcoalelor de a trimite, în 1820, la studii în străinătate, la Pisa şi la Paris, pe Eufrosin Poteca, Costache Moroiu, Simion Marcovici şi Ioan Pandele.

Rolul lui Gheorghe Lazăr în școala românească

Principala operă a lui Gheorghe Lazăr o constituie faptele sale culturale şi activitatea sa pedagogică, bazată pe ideea iluministă potrivit căreia răspândirea culturii şi ştiinţei în limba poporului va pune capăt înapoierii sociale şi asupririi naţionale. Şcoala de la “Sf. Sava” a dat roade în plan naţional prin pregătirea generaţiei paşoptiste.

Ideile lui s-au reflectat cel mai bine în cele două discursuri extraşcolare, singurele cunoscute, precum “Cuvânt al lui G. Lazăr, la înscăunarea mitropolitului Dionisie” (1819), o înscăunare care punea capăt unui lung şir de mitropoliţi greci, sau în cel dedicat înscăunării domnitorului Grigore Dimitrie Ghica la 30 iulie 1822, după revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu.

Cum a devenit ziua de 5 iunie, Ziua Învățătorului

În mai 2007, 70 de deputaţi şi senatori au depus un proiect legislativ privind instituirea Zilei Învăţătorului. Aceştia au subliniat, în expunerea de motive, că “drumul României în Europa trece, invariabil, prin şcoală” şi se impune ca învăţământul să primească atenţia cuvenită, acesta fiind unul dintre domeniile care “ne mai reprezintă cu onoare în exterior”.

Astfel, Ziua învăţătorului se doreşte a fi un prilej bun de reflecţie asupra şcolii şi a slujitorilor ei, o oportunitate pentru a ne manifesta recunoştinţa faţă de dascăli, în special a “fondatorului învăţământului în limba naţională în Ţara Românească” – Gheorghe Lazăr, care s-a născut la data de 5 iunie.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat la 20 iunie 2007 şi de Camera Deputaţilor, la 9 octombrie 2007. Legea nr. 289/2007 privind instituirea zilei de 5 iunie ca Ziua Învăţătorului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 749 din 5 noiembrie 2007.

Mesajul lui Nicolae Ciucă de Ziua Dascălilor din România

Premierul Nicolae Ciucă a transmis, luni, un mesaj de Ziua Învăţătorului, în plină grevă din Educație:

„Ziua de 5 iunie are o dublă semnificaţie, fiind dedicată în fiecare an dascălilor, în semn de respect şi preţuire faţă de marele nostru cărturar şi dascăl Gheorghe Lazăr, întemeietorul primei şcoli în limba română, născut în această zi cu aproape două secole şi jumătate în urmă. Bazele puse atunci învăţământului românesc de Gheorghe Lazăr au hrănit dorinţa de educaţie şi cultură a multor generaţii. Şcoala românească are acum o lungă tradiţie şi a deschis orizonturi noi multor tineri cărora dascăli dedicaţi şi iubitori de cunoaştere le-au fost exemple”, a transmis premierul.

„Ultimii 30 de ani din istoria României au însemnat schimbări inclusiv în acest domeniu, iar perioada pandemiei şi evoluţia digitală au adus transformări şi provocări majore cărora toţi trebuie să le facem faţă. Oriunde ne aflăm ca poziţie socială sau instituţională, suntem părinţi, bunici sau cunoaştem copii cărora le dorim un viitor ce poate fi împlinit prin educaţie”, a mai transmis premierul.

„Greva din sistemul de învăţământ a pornit de la o realitate ce poate fi corectată prin dialog, iar în calitate de prim-ministru am arătat respect şi deschidere la consultările cu reprezentanţii sistemului de învăţământ şi prin soluţiile adoptate deja în întâmpinarea solicitărilor exprimate. Toţi ne dorim un cadru favorabil unui învăţământ de calitate, sens în care ne-am angajat şi am început o regândire echitabilă a salarizării – ceea ce am transmis şi partenerilor de discuţii. Abordăm însă toate aceste aspecte cu responsabilitate şi realism, prioritizând resursele necesare”, a mai afirmat prim-ministrul.

„Am deblocat posturile în educaţie, pentru a nu afecta calitatea actului de învăţământ din cauza numărului insuficient de profesori. Majorările salariale deja decise  de Guvern sunt consolidate prin restabilirea echităţii în sistemul de salarizare în noua grilă”, a mai transmis Ciucă.

„Ministerul Educaţiei are alocat unul dintre cele mai mari bugete prevăzute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de 3,6 miliarde de euro, bani care vor fi investiţi în construcţia de noi creşe, grădiniţe, şcoli, licee, laboratoare, reabilitarea, modernizarea, dotarea şi digitalizarea unităţilor de învăţământ. Adaugăm acestora şi finanţările de la bugetul naţional şi prin alte programe europene, astfel încât să creăm toate condiţiile pentru ca actul didactic să tindă spre o mai mare performanţă”, se mai arată în mesajul premierului.

„Un copil educat va deveni un adult împlinit, un om care are toate şansele să aibă o viaţă bună, într-o  societate deschisă  cunoaşterii şi progresului”, a mai declarat premierul.

„Dragi dascăli, Dumneavoastră sunteţi  partenerii noştri în tot acest proces prin care ne dorim sa creştem încrederea în şcoala românească şi performanţa actului educaţional.

Vă transmit cele mai bune gânduri şi respect pentru misiunea atât de frumoasă pe care v-aţi ales-o şi prin care îşi vă puneţi amprenta asupra viitorului copiilor şi al tinerilor. Destinul lor a depins întotdeauna de modelul educaţional şi de formare pe care îl oferiţi dumneavoastră, aşa cum ne reaminteşte, mai ales astăzi, exemplul lui Gheorghe Lazăr”.