6 ianuarie, Boboteaza: Sfințirea cea Mare a Apei la Catedrala Încoronării din Alba Iulia. PROGRAM. Cum se ia Agheasma Mare

Boboteaza, sărbătorită în fiecare an pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinilor ortodocși. Cunoscută și sub numele de Botezul Domnului sau Dumnezeiasca Arătare, aceasta amintește de momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul, la vârsta de 30 de ani, înainte de începerea activității Sale publice.

Citește și VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

Sărbătoarea are o semnificație teologică profundă, deoarece, potrivit Evangheliilor, la Botezul Domnului se arată pentru prima dată Sfânta Treime: Fiul Se botează, Duhul Sfânt Se coboară în chip de porumbel, iar glasul Tatălui Se aude din cer. Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și este dedicată purificării lumii și sfințirii apelor.

Programul slujbei de Bobotează la catedrala Încoronării din Alba Iulia

La Catedrala Ortodoxe din Alba Iulia, Boboteaza este marcată în data de 6 ianuarie printr-un program liturgic special:

• 08:00 – 09:30 – Utrenia
• 09:30 – 12:00 – Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
• 10.00 – Sfânta Liturghie arhierească. Slujește și predică Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu
• 12:00 – 12:40 – Sfințirea cea Mare a Apei (Agheasma Mare), de obicei în fața bisericii
• 18:00 – 19:25 – Vecernia Mare cu Litie

Apa este sfințită în vase mari, iar credincioșii o iau în recipientele aduse de acasă.

Ce este Agheasma Mare și de ce este diferită

La slujba de Bobotează, apa este sfințită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt, unică în cursul anului bisericesc. Din acest motiv, Agheasma Mare este considerată a avea o putere sfințitoare deosebită.

Potrivit învățăturii ortodoxe, sfințirea apei de Bobotează are o semnificație simbolică de regenerare cosmică, întreaga creație fiind binecuvântată prin această slujbă.

Cum și când se ia Agheasma Mare

• Agheasma Mare se ia dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură
• Se bea zilnic din 6 până în 14 ianuarie, inclusiv
• În această perioadă, credincioșii o pot lua fără post și spovedanie
• După data de 14 ianuarie, Agheasma Mare se ia numai cu post și spovedanie, cu binecuvântarea preotului duhovnic, întotdeauna înainte de anafură. În unele cazuri, agheasma este oferită credincioșilor care, din motive binecuvântate, nu se pot împărtăși.

Cum se folosește Agheasma Mare în gospodărie

Agheasma Mare se folosește cu măsură:

• o sticlă este suficientă pentru un an
• se poate folosi la stropirea casei, curții, grădinii, livezilor, animalelor și ogoarelor
• se utilizează mai ales în momente de boală, încercare sau la recomandarea duhovnicului

Agheasma nu trebuie „înmulțită” și nici amestecată. De asemenea, agheasma adunată din mai multe biserici sau mănăstiri nu este mai puternică – harul lui Dumnezeu nu se adună matematic, ci lucrează după credința fiecăruia.

Agheasma nu se strică. Explicații religioase și perspective științifice

Un aspect care a atras atenția de-a lungul timpului este faptul că agheasma se păstrează limpede și nealterată ani la rând.

Explicația Bisericii: Biserica Ortodoxă explică acest fapt prin prezența harului lui Dumnezeu în apa sfințită. Nealterabilitatea agheasmei este considerată un semn al lucrării dumnezeiești, nu rezultatul unor factori materiali.

Biserica subliniază că agheasma:

• nu își datorează puterea argintului sau busuiocului
• nu trebuie asociată cu superstiții
• nu este un „leac magic”, ci un dar sfințit

Ce spun explicațiile științifice

Unii specialiști oferă și explicații naturale:

• Argintul crucii folosite la sfințire este cunoscut pentru proprietățile sale antimicrobiene
• Busuiocul, utilizat în ritual, conține substanțe cu efect antiseptic și antifungic
• Acești factori pot contribui la conservarea apei, însă Biserica precizează că astfel de explicații nu înlocuiesc semnificația spirituală a agheasmei.

Busuiocul – simbol religios și plantă cu efecte cunoscute

Busuiocul, prezent în ritualul Bobotezei, este simbol al curăției și al binecuvântării. Din punct de vedere terapeutic, acesta este cunoscut pentru:

• efect antiseptic pulmonar și intestinal
• proprietăți antiinflamatoare
• efect febrifug
• stimularea digestiei
• acțiune antifungică

În context religios, însă, rolul său este simbolic, nu medicinal.

Rolul Agheasmei Mari în viața Bisericii

Agheasma Mare este păstrată în Sfântul Altar și este folosită de preot:

• la slujba Botezului
• la sfințirea bisericilor, antimiselor și Sfântului și Marelui Mir
• la sfințirea icoanelor și obiectelor de cult
• în rugăciuni speciale de dezlegare și curățire