62 de ani de la împușcarea liderilor rezistenței anticomuniste din Apuseni. Masacrul de dinainte de Sfântul Ilie

În urmă cu exact 62 de ani, liderii rezistenței anticomuniste din Munții Apuseni, Leon Șușman și Simion Roșa erau executați de Securitate, după o ambuscadă, de fapt o operațiune complexă pentru acea dată, din care nu au lipsit ofițerii sub acoperire și trădătorii. În noaptea toridă dintre 18 și 19 iulie 1957, cei doi bărbați au fost împușcați în casa lui Vasile Crișan.

Grupul condus de cei doi activa în zona Poșaga, aceștia fiind căutați de Securitate de mai mult timp. Pentru că erau considerați ”capturi” importante, Securitatea a țesut o adevărată pânză de paianjen în jurul lor. În zonă au fost infiltrați 10 ofițeri de Securitate, acoperiți ca ”geologi” și conduși de maiorul Constantin Vieru.

În scurt timp au reușit să racoleze mai mulți informatori, dar unul dintre ei s-a dovedit cu adevărat util: ”Maxim Ionescu”, a cărui identitate nu este sigură. Acesta i-a informat pe securiști că Leon și Gheorghe Șușman urmau să serbeze Sfântul Ilie împreună cu Ilie Brad și preotul greco-catolic Simion Roșa în casa lui Vasile Crișan din satul Segacea.

În noaptea de 18 spre 19 iulie 1957, securiștii au luat cu asalt casa. A urmat o luptă însă partizanii erau în dezavantaj. Preotul Simion Roșca a murit pe loc iar Leon Șușman a fost rănit grav. Vasile Crișan a fost rănit și a fost arestat, la fel ca și Gheorghe Șușman. Ultimul a fost torturat și a fost amenințat cu uciderea întregii familii, cedând în final și dezvăluind numele mai multor partizani.

Potrivit Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Leon ŞUŞMAN zis şi Moşu sau Leul din Măhăceni s-a născut la 5 iunie 1910, în comuna Măhăceni, judeţul Alba, într-o familie de ţărani mijlocaşi greco-catolici cu 10 copii. Era avocat. În 1949-1950 a fost lider al unui grup de rezistenţă în zona Măhăceni-Aiud, iar între anii 1950-1957 liderul grupului de rezistenţă din zona Poşaga, împreună cu preotul Simion Roşa. A murit la 18-19 iulie 1957, în satul Săgagea, comuna Poşaga de Sus, în urma rănilor produse în luptele cu Securitatea, care au dus la anihilarea grupului său.

Simion ROȘA s-a născut la 15 septembrie 1903, în comuna Poşaga (Alba) și a fost preot greco-catolic. Între 1949-1950 a fost fugar împreună cu alţi preoţi greco-catolici din zona Poşaga, iar în perioada 1950-1957 a fost lider al grupului de rezistenţă din zona Poşaga, împreună cu Leon Şuşman. A murit în noaptea dintre 18 – 19 iulie 1957, în timpul atacului Securităţii, care s-a soldat cu distrugerea grupului său.

Grupul Leon Şuşman-Simion Roşa, prezentat de memorialulsighet.ro

”În 1948 fraţii Leon şi Gheorghe Şuşman au intrat în clandestinitate, fiind urmăriţi de autorităţile comuniste. S-au adăpostit în zona Turda-Ocna Mureş-Aiud-Blaj, în apropierea localităţilor Dumbrava, Cisteiu de Mureş, Micoşlaca, Ciugudu de Sus, Alecuş, Ormeniş, Cicău, situate pe valea Mureşului. În zona comunei Poşaga de Sus, mai mulţi opozanţi ai regimului comunist intraseră în clandestinitate în anii 1948-1950, încercând să supravieţuiască până la o sperată schimbare a regimului comunist.

Iniţial nu foarte important în ochii autorităţilor, treptat acest grup a ajuns să atragă atenţia Securităţii, pentru depistarea şi anihilarea sa fiind recrutaţi numeroşi agenţi. La 18 iulie 1957, în cursul unei operaţiunii a Securităţii a fost împuşcat mortal preotul Simion Roşa, iar Leon Şuşman rănit grav, murind la scurt timp. În schimbul de focuri a murit şi şeful echipei de Securitate. Gheorghe Şuşman şi Vasile Crişan au fost prinşi vii.

În perioada următoare au fost arestaţi zeci de susţinători din zonă ai grupului Şuşman-Roşa. Cei reţinuţi au avut parte de anchetele specifice epocii, au fost judecaţi în mai multe loturi de către Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Cluj, în anul 1958, acordându-li-se pedepse grele, inclusiv la moarte, cum a fost cazul cu Gheorghe Şuşman şi Vasile Crişan. În afară de cei trimişi în puşcării, numeroase familii (de la sugari până la bătrâni) au fost deportate în Bărăgan, averea lor fiind confiscată de stat”.

Partizanii din grupul Leon Şuşman – Simion Roşa şi susţinători ai lor executaţi un an mai târziu, în 1958

Potrivit textului lui Dorin Dobrincu, redactat pentru prezentarea grupului Leon Șușman în expoziția permanentă de la Memorialul Sighet (Muzeul Sighet: Sala 48 – Rezistenţa anticomunistă în munţi) la 4 august 1958 a fost executat în penitenciarul Gherla Vasile Crişan, membru al grupului, condamnat la moartea, prin sentinţa nr. 463/12 aprilie 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Cluj).

”Prin sentinţa nr. 464/12 aprilie 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Cluj au fost condamnaţi la moarte Ilie Vlad şi Teodor Trânca (ţăran din Segaje, Alba, născut în 1907) fiind executaţi la 4 august 1948 la Gherla.Ilie Vlad, ţăran din Poşaga de Sus, Cluj. Susţinător al grupului Şuşman. Arestat în august 1957, a fost condamnat la moarte.

În fişa de încarcerare întocmită în penitenciarul Gherla est trecut că „a favorizat infractorul”.Prin sentinţa nr. 561/30 aprilie 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a III-a Cluj au fost condamnaţi la moarte Vasile Răfăilă (născut în 1926, ţăran din Poşaga) şi Andrei Bicuţ (ţăran din Poşaga), executaţi la 2 septembrie 1958 la Gherla” se mai arată în textul scris de Dorin Dobrincu.