73 de ani de la lupta partizanilor cu Securitatea, la Bistra. Cum a fost atacată și distrusă tabăra maiorului Dabija

Cercetătorul Gheorghe Petrov a postat pe contul său de Facebook un episod în care reamintește lupta partizanilor cu Securitatea comunistă, la Bistra (Alba). În data de 4 martie se împlinesc 73 de ani de la teribilul eveniment. 

Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cea mai mare densitate de formaţiuni care s-au opus regimului comunist a existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda, iar dintre acestea, cea mai importantă a fost organizaţia Frontul Apărării Naţionale – Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraţii Alexandru şi Traian Macavei.

Postarea istoricului Gheorghe Petrov:

”Pe teritoriul comunei Bistra din județul Alba, în zona Groși, într-un loc situat la cota 1350 metri, la circa 10 km nord-est de centrul comunal și la 7 km sud-vest de vârful Muntele Mare, în dimineața zilei de 4 martie 1949 a avut loc o confruntare armată între Securitate și membrii organizației anticomuniste „Frontul Apărării Naţionale”, creată şi condusă de un fost ofițer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de câteva persoane din zonă, dintre care un rol important l-au deținut frații Alexandru și Traian Macavei din Bucium-Muntari.

Efectivul partizanilor în acel moment a fost de 22 de persoane dintre care trei femei, care erau cantonați într-o tabără unde fuseseră amenajate adăposturi semiîngropate și de suprafață, construite cu câteva săptămâni înainte.

Vezi și: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

Forțele atacatoare erau constituite din două plutoane din cadrul Batalionului 7 Securitate de la Floreşti–Cluj, efectivul mobilizat în teren fiind alcătuit din 80 de ofițeri, subofițeri și soldați în termen, însoțiți de cinci cadre operative de la Serviciului Judeţean pentru Securitatea Poporului Turda.

Operațiunea a fost condusă de sublocotenentul Florea Sabău, iar întreaga acțiune a fost coordonată și supravegheată de colonelul Patriciu Mihai (nume real: Grunsperger Mihaly), șeful Direcției Regionale de Securitate Cluj, care se afla la Biroul de Securitate din Câmpeni, secondat de căpitanul Kovács Mihai, șeful SJSP Turda.

Tabăra partizanilor a fost împresurată și atacată prin surprindere, confruntarea armată desfășurându-se între orele 6,30 și 8,30.

În urma luptei, în care s-a folosit armament de infanterie, grenade și încărcături de trotil, au rezultat morți și răniți din ambele tabere.

Din partea Securității au fost trei morți (sergent major Mateș I. Gheorghe, fruntaș Mărgineanu Gh. Marin, soldat Oană Gh. Traian) și șase răniți.

Dintre partizani au fost uciși patru bărbați și o femeie, 11 au fost capturați, iar șase au reușit să spargă încercuirea și să fugă.

Vezi și ce s-a întâmplat 4 zile mai târziu: 8 martie 1949 – 72 de ani de la lupta partizanilor cu Securitatea, la Cricău. Trupurile celor uciși, lăsate pe teren zile întregi

A doua zi, în 5 martie, câteva cadre de la Biroul Securității din Câmpeni însoțite de 20 de soldați, de primarul, sanitarul și șeful Postului de Miliție din Bistra, la care s-au adăugat și câțiva tineri aleși din localitate, s-au deplasat la Groși pentru a cerceta și îngropa cadavrele partizanilor.

Trupurile au fost aruncate unele peste altele în magazia de alimente a taberei, care era amenajată într-o groapă ce fusese săpată și acoperită cu grinzi de lemn, după care structura superioară a fost prăvălită peste morți și locul nivelat cu pământ.

Acesta a fost mormântul ascuns al acestor oameni vreme de 66 de ani, până în august 2015, când, după multe eforturi și căutări, am reușit să-l descoperim și să putem recupera osemintele celor cinci victime.

Partizanii uciși atunci, au fost:

– DECEAN PETRU, născut la 17 august 1926 în comuna Mihalț, județul Alba.
– CIGMĂIAN IOAN, născut la 9 septembrie 1908 în satul Gelmar, județul Hunedoara.
– MAIER IOSIF, născut la 19 martie 1905 în orașul Blaj, județul Alba.
– MAIER ELENA, născută la 18 februarie 1908 în București.
– MITROFAN LUCIAN, născut la 7 februarie 1929 în Alba Iulia.

Acțiunea de căutare, deshumare și recuperare a rămășițelor pământești ale victimelor a fost organizată și realizată de echipa arheologică alungată în 2020 de la Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, fiind desfășurată în directă conlucrare cu Parchetul Militar Teritorial Cluj și în colaborare cu Televiziunea Română.

Citește și: Povestea tragică a doi partizani uciși de Securitate. Trupurile, folosite pentru a simula un atac la Fabrica de Arme din Cugir

Un mare sprijin pentru activitățile desfășurate în teren l-am primit din partea Primăriei comunei Bistra (primar Traian Gligor) și din partea urmașilor partizanului Petru Decean, mobilizați de vărul acestuia, Mihail Decean din Timișoara.

Osemintele celor cinci victime descoperite la Bistra-Groși împreună cele ale altor cinci partizani anticomuniști ce au fost descoperite și recuperate în cursul unor acțiuni anterioare pe care le-am desfășurat tot în județul Alba, la Mesentea (2016) și Cricău (2017), după expertizare și identificare, din ințiativa Institutului și cu contribuția majoră a Primăriei Alba Iulia au fost reînhumate la 22 august 2018 în sicrie individuale, cu ceremonial religios și militar, într-un mormânt comun amenajat lângă Monumentul Rezistenței Anticomuniste din oraș”.

Ilustrație: Fotografiile celor cinci partizani și un cadru cu osemintele „in situ” ale victimelor.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News