75 la sută dintre locuitorii României trăiesc în zone cu risc de cutremur. Precizări de la IGSU

Trei sferturi din populația României locuiește în zone care pot fi afectate în cazul unui cutremur puternic. De asemenea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență duce lipsa unei dotări și a unei pregătiri adecvate care să permită un răspuns eficient în cazul misiunilor de salvare, se arată în proiectul Strategiei de consolidare și dezvoltare a IGSU 2016 – 2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificator în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România și urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977 care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate și cutremurul din 10 noiembrie 1940 care a cauzat circa 1.000 de morți și 4.000 de răniți”, se precizează în proiect.

Potrivit documentului, riscul de producere a unui cutremur major se menține, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuiește 75% din populația României și exită importante elemente de infrastructură critică.

Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruirea lor, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării, deoarece există lipsuri mari de stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore.

Tot din categoria vulnerabilităților, sunt enumerate și alte aspecte:

– Vechimea mare a tehnicii în serviciu pentru intervenția la incendii și relativ mare a tehnicii de intervenție la prim-ajutor calificat și asistență medicală de urgență (56% din autospecialele de stingere au o vechime mai mare de 20 de ani, iar 45%  dintre ambulanțele SMURD au 8 ani vehime în exploatare)

– Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare

– Lipsa unei evidențe electronice a patrimoniului IGSU, precum și existența a 32 de clădiri încadrate în categoria construcțiilor cu risc seismic ridicat.

– Dotarea insuficientă cu echipamente de protecție individuală

– Lipsa unor stocuri de materiale și tehnică necesare gestionării unor situații de urgență (ex. cutremur)

– Sistem de comunicații și tehnologia informației insuficient modernizat

– Lipsa unor centre de refacere psihică și fizică a personalului operativ de intervenție

Una dintre soluțiile identificate în proiect, pentru rezolvarea acestor lipsuri majore, este atragerea de fonduri pentru astfel de investiţii. Dar, pe de altă parte, conform IGSU, este nevoie şi de intensificarea activităţilor de prevenire, prin educarea populaţiei.

Astfel, potrivit Strategiei, se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.

sursa: legestart.net, mai.gov.ro