Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, în conferinţă de presă că, în baza raportului prezentat de vicepremierul Gabriel Oprea legat de accidentul aviatic din Apuseni de luni, au existat deficienţe innaceptabile în operatiunea de căutare şi salvare şi că a decis înlocuirea din funcţie a mai multor oficiali din MAI, ROMATSA şi STS. Intervenţia de luni a fost un eşec, a spus Ponta.

Publicitate

Vedeți și:

VIDEO de la înălțime, din locul ACCIDENTULUI AVIATIC din Apuseni: Ce au văzut pasagerii în momentul în care s-au prăbușit

UPDATE1: Directorul Romatsa, Aleodor Frâncu şi directorul departamentului operaţional, Bogdan Donciu, au solicitat eliberarea din funcţie. În şedinţa CA al companiei de astăzi, cererile au fost acceptate. În locul lui Frâncu a fost numit Valentin Cimpuieru (director general adjunct tehnic şi de dezvoltare).

UPDATE: Şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Ion Burlui, a demisionat, miercuri, ca urmare a situaţiei privind intervenţia în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni.

"La Ministerul de Interne, ROMATSA şi STS lucrurile au funcţionat inacceptabil de încet. Am decis înlocuirea din funcţie a secretarului de stat Constantin Chiper, înlocuirea directorului general ROMATSA şi a directorului de operaţiuni şi voi solicita înscrierea pe ordinea de zi a CSAT a unui raport privind activitatea STS şi înlocuirea şefului", a declarat Victor Ponta.

Publicitate

Este vorba despre Constantin Cătălin Chiper, secretar de stat în MAI, responsabil cu gestionarea situaţiilor de urgenţă, directorul ROMATSA, Aleodor Frâncu şi directorul departamentului operaţional, Bogdan Donciu, dar şi directorul STS, Marcel Opriş.

Premierul a precizat că o să pună la dispoziţie o notă cu toate datele tehnice cu privire la modul în care s-au desfăşurat lucrurile. Concluzia este că în cadrul a trei instituţii importante – Ministerul de Interne, ROMATSA şi STS lucrurile au funcţionat inacceptabil şi fără o necesară coordonare şi asumare a autorităţii şi responsabilităţii, a mai spus Ponta. Potrivit acestuia, intervenţia de luni a fost un eşec.

Publicitate

„Voi propune decorarea celor 5 supravieţuitori şi a celor care au făcut posibilă găsirea lor. Prezint condoleanţe familiilor celor două victime. Este evident o tragedie”, a menţionat premierul.

Liderul PNL, Crin Antonescu şi mai mulţi miniştri liberali au venit la Palatul Victoria pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta privind modul în care au reacţionat autorităţile în cazul accidentului aviatic din Apuseni, în contextul în care MAI este condus de un liberal, şi eventuale măsuri.

La discuţie a fost prezent şi vicepremierul Gabriel Oprea, care a trebuit să redacteze un raport pe tema reacţiei autorităţilor în cazul accidentului.

Publicitate

Ministrul de Interne, Radu Stroe, a declarat, marţi seară, răspunzând unei întrebări, că Îşi reproşează că s-a întâmplat în timpul mandatului său tragedia aviatică. "Îmi pare rău că s-a întâmplat în timpul mandatului meu tragedia", a spus Stroe. De asemenea, el a spus că problema a fost "la localizare".

Purtătorul de cuvânt al STS, Adrian Fulea, a declarat pentru Mediafax că instituţia pe care o reprezintă a indicat "o singură locaţie, nu mai multe, una şi bună".

"Doctorul Radu Zamfir nu a dat niciun fel de coordonate geografice, s-a discutat cu apelantul, i s-au cerut datele geografice şi nu a reuşit să le trimită şi să le furnizeze. Epava avionului a fost găsită în zona în care a fost dată harta STS, la marginea zonei respective, în zona indicată de STS. Aria de cerc a fost cu raza de 14-15 kilometri, iar la marginea ei s-a găsit avionul prăbuşit. STS-ul nu a dat două coordonate greşite. A dat o singură locaţie, nu mai multe, una şi bună. Au fost şapte apeluri (de la pasageri ai avionului -n.r.) de pe două telefoane mobile diferite din două reţele de telefonie diferite şi s-au primit aceleaşi semnale din două celule. Aceleaşi informaţii s-au primit din ambele celule, pentru aceeaşi zonă”, a spus Fulea.

Publicitate

Potrivit acestuia, STS nu face localizare şi nicio interpretare a datelor.

"Nu facem nicio interpretare a datelor, datele sunt luate dintr-un sistem informatic, puse pe o hartă şi harta este trimisă inspectoratelor de urgenţă. Interpretarea o face ISU, o face Jandarmeria, ei citesc harta", a subliniat Adrian Fulea.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

Publicitate

La bord se aflau patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor - studenta şi doi membri ai echipajului de zbor - pilotul Adrian Iovan şi copilotul Răzvan Petrescu.

Echipa medicală din avion mergea la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de un localnic, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici. În zona unde a aterizat forţat avionul a fost trimis şi un elicopter de la SMURD Mureş, însă acesta a fost nevoit să se retragă, din cauza ceţii.

Publicitate

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

STS informa că locul producerii accidentului aviatic a fost stabilit pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, informaţia fiind pusă la dispoziţia instituţiilor ce au participat la operaţiunea de căutare şi salvare.

"Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112 s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta şi a fost pusă la dispoziţia instituţiilor care au participat la operaţiunea de căutare şi salvare", se arăta într-un comunicat transmis de Biroul de presă al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Publicitate

Medicul Radu Zamfir, care a fost externat marţi de la SJU Cluj, a declarat că el a furnizat salvatorilor, prin SMS, coordonatele georgrafice cerute, pe care le-a transmis de pe smartphone prin aplicaţia Google Maps.
"După prăbuşire, avionul era rupt, aripile rupte, botul rupt. Eram în avion împrăştiaţi. Fiecare a ieşit cum a putut. Primul lucru a fost să sun la 112, am anunţat că ne-am prăbuşit. Mi s-au cerut coordonatele, am coordonatele din telefon. Am folosi un soft de GPS, Google Maps, unde vedeam date despre relief, despre distanţa la care suntem faţă de nişte comune. Le-am dat datele serviciilor de salvare", a declarat medicul Zamfir.

Publicitate

Pilotul Valentin Ialomiţeanu a afirmat marţi, la Gândul Live, că avionul prăbuşit luni în Apuseni, la bordul căruia efectuase recent un zbor tehnic, era prevăzut cu un sistem ELT (Emergency Locator Transmitter), care porneşte automat în cazul unui impact şi emite pentru a facilita localizarea.

Ialomiţeanu a declarat că, în urmă cu două săptămâni, a reclamat unele probleme. Pilotul, care are mulţi ani de experienţă, a precizat că aparatul implicat în accident nu era unul cu care să-i fie teamă să zboare pe traseul parcurs luni.

Publicitate

În ceea ce priveşte circumstanţele producerii accidentului, Valentin Ialomiţeanu a spus că, din câte a înţeles, în 20 ianuarie, când a avut loc accidentul, a existat un front atmosferic propice pentru givraj.

"Ei au mers foarte bine în partea de sud a Carpaţilor. A fost o atmosferă propice, nu s-a întâmplat nimic. Când au ajuns la Făgăraş, probabil a început să se depună gheaţă, că ei zburau în plafon şi la un moment dat, după ce au trecut de munţi, au cerut să coboare, fiindcă se depusese gheaţă pe ei. Şi au coborât la 8.500. Asta am înţeles. Au trecut peste Sibiu şi şi-au continuat drumul", a spus pilotul.

Întrebat dacă avionul putea să se oprească la Sibiu, Ialomiţeanu a răspuns: "Asta n-am înţeles". El a apreciat că pilotul ar fi trebuit să le explice medicilor că, oricât de mare este urgenţa, este bine să aterizeze la Sibiu, să mai aştepte şi, dacă timpul era favorabil, să meargă mai departe. O altă variantă indicată de Valentin Ialomiţeanu a fost ca pilotul să facă procedura la Sibiu, să ajungă sub plafon şi să continue drumul, dar nu pe traiectul iniţial, ci să facă un zbor "la vedere", luând-o spre Deva, apoi pe Mureş, până la Arad, ar fi lăsat Aradul pe stânga şi se ducea la Oradea.

În ceea ce priveşte aterizarea realizată de Iovan, Valentin Ialomiţeanu a spus că avionul a venit "destul de lin, nu avea scuturături", fiind menţinut cu botul în sus.

"A avut neşansa acelui copac care l-a rotit, practic", a remarcat pilotul, adăugând că Iovan a fost prea încrezător în avionul pe care zbura.

El a calificat drept "un mare semn de întrebare" problemele în localizarea aparatului, despre care a spus că avea sistem ELT, care merge pe trei frecvenţe şi care porneşte automat în urma unui impact.

"Azi-noapte, dispecerul care a rămas la Şcoală a primit un telefon de la ROMATSA, care i-a spus: «Opriţi ELT-ul ăla, că ne înnebuneşte»". El se aude în cască, fiind un piuit continuu, pentru că emite pentru a fi localizat”, a explicat Ialomiţeanu.

"ELT-ul a pornit şi a mers, că el merge până i se termină bateria", a precizat el. Valentin Ialomiţeanu a apreciat că aeronava ar fi putut fi localizată cu uşurinţă, condiţia fiind ca şi echipele de căutare să aibă o aparatură similară ADF-ului de la bordul avionului, care "poate fi o cutiuţă şi cu ac care să se ducă după frecvenţa respectivă".

"ROMTSA trebuia să confirme semnalul ELT şi să spună locul unde se găseşte. Ar fi trebuit să transmită semnalul prin satelit, care să capteze coordonatele şi să le transmită imediat", a explicat Ialomiţeanu. Ca principiu, el a subliniat că sistemul ELT se declanşează automat, anunţă satelitul, iar apoi este necesară corespondenţa cu satelitul.

“Sistemul integrat pentru serviciul de urgenţă” cu ajutorul căruia se pot localiza apelanţii 112 a fost dezvoltat de către Teamnet pentru Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

“Aplicaţia de tip Geographical Information System (GIS) poziţionează pe hartă apelurile iniţiate de pe telefoanele mobile folosind informaţiile transmise de către operatorii de telefonie mobilă. Pe hartă se vizualizază o formă geometrică ce reprezintă celula sau sectorul de celulă din care a fost iniţiat apelul. Timpul de localizare a apelulului şi deci de identificare a celulei din care a fost iniţiat apelul este foarte scăzut, de aproximativ 5 secunde.
Localizarea unui apelant are o precizie ridicată în zonele dens populate datorită numărului foarte mare de antene. În zone puţin sau deloc populate, cum este cazul acestei situaţii, antenele se găsesc la distanţe de până la 30 de kilometri, iar suprafaţa în care este localizat apelantul este direct proporţională”, potrivit Teamnet.

sursă: mediafax

Citeşte şi Accidentul aviatic din Apuseni: COORDONATE GREȘITE transmise salvatorilor